Germania începe să permită livrarea de arme Ucrainei. Scholz anunţă că va trimite rachete Stinger şi arme anti-tanc

UPDATE: La 20:22, ora Germaniei, cancelarul Olaf Scholz a anunţat pe Twitter că va trimite 500 de rachete Stinger şi 1000 de arme anti-tanc.

* * *

Germania a autorizat Olanda să trimită Ucrainei 400 de lansatoare de grenade propulsate pentru a ajuta în lupta împotriva invadatorilor ruşi, potrivit a doi oficiali UE, marcând o schimbare bruscă în politica Berlinului, pe fondul presiunilor din partea aliaţilor UE şi NATO, transmite publicaţia Politico.

Până sâmbătă, Germania a păstrat o politică tradiţională - de a nu permite ca armele letale pe care le controlează să fie transferate într-o zonă de conflict.

Această poziţie i-a derutat pe unii oficiali europeni, cu atât mai mult după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat o invazie la scară largă şi a ordonat lovituri cu rachete asupra Kievului.

Schimbarea politicii Germaniei survine în momentul în care numeroşi aliaţi occidentali se mobilizează pentru a trimite Ucrainei mai multe arme, muniţie şi chiar sisteme de apărare antiaeriană, în timp ce forţele ruse atacă marile oraşe ucrainene.

Inversarea ar putea însemna o creştere rapidă a asistenţei militare europene pentru Ucraina, deoarece o mare parte din armele şi muniţiile continentului sunt cel puţin parţial fabricate în Germania, dând Berlinului control legal asupra transferului lor. Cu toate acestea, schimbarea poziţiei Berlinului nu înseamnă neapărat că toate cererile de transport de arme vor fi aprobate, deoarece fiecare caz este decis individual.

Înainte de răsturnarea politicii, apărută sâmbătă, oficiali ucraineni seniori s-au plâns săptămâni întregi de refuzul Germaniei de a permite transporturilor de arme să întărească apărarea Ucrainei.

Estonia, în special, a declarat că doreşte să trimită obuziere vechi, dar a fost împiedicată să facă acest lucru, deoarece Germania refuză aprobarea. Estonia a cumpărat armele din Finlanda, care şi-a dat aprobarea, dar Germania, care trebuia să accepte transferul pentru că iniţial a vândut obuzierele Finlandei, a refuzat.

La acea vreme, ucrainenii şi unii oficiali din ţările UE şi-au exprimat indignarea. Ca răspuns, Germania a spus că trimite 5.000 de căşti şi un spital de campanie în Ucraina, o contribuţie slabă care a fost subiectul unor ridiculizări, având în vedere că Germania este cea mai mare şi mai bogată ţară din UE.

Rezistenţa Germaniei a persistat chiar dacă alte ţări europene, SUA şi NATO au început să se mobilizeze în ultimele zile pentru a trimite echipamente şi arme militare în Ucraina.

Polonia a început să trimită muniţie pe uscat, în timp ce Estonia şi Letonia au declarat vineri că încep să transporte combustibil, arme anti-blindaj şi materiale medicale la graniţa cu Ucraina pentru a le preda forţelor ucrainene. Republica Cehă a spus că va trimite arme şi muniţie, iar Slovacia a spus că va trimite muniţie, motorină şi kerosen.

Sâmbătă, mai multe ţări au început să participe la înarmarea Ucrainei.

Olanda a declarat că va trimite 200 de sisteme de apărare antiaeriană Stinger în Ucraina - adesea cel mai solicitat tip de ajutor militar din partea oficialilor ucraineni (în afară de puterile occidentale care îşi trimit propriile avioane şi forţe pentru a lupta cu Ucraina). Iar Belgia a anunţat că va furniza Ucrainei 2.000 de mitraliere şi 3.800 de tone de combustibil.

De peste Atlantic, Statele Unite şi-au mărit sâmbătă asistenţa militară în curs de desfăşurare a Ucrainei, autorizând până la 350 de milioane USD pentru a ajuta la consolidarea apărării Ucrainei, finanţare care va include „asistenţa defensivă letală suplimentară”.

Pe lângă poziţia sa cu privire la transporturile de arme, Germania a încasat critici din partea aliaţilor săi pentru opoziţia faţă de blocarea accesului Rusiei la sistemul internaţional de plăţi SWIFT, pe care ţările europene îl folosesc în special pentru a cumpăra energie din Rusia. Deşi a existat o rezistenţă iniţială în întreaga UE faţă de o astfel de idee, opoziţia s-a diminuat rapid în urma invaziei şi pe fondul presiunii din partea Ucrainei.

Ţările UE, cum ar fi Polonia, sprijină acum în mod public Germania să urmeze exemplul.

În acest context mai larg, oficiali din mai multe ţări membre UE şi-au exprimat furia şi neîncrederea că guvernul german a tras de timp pentru a acorda permisiunea generală pentru furnizarea de arme letale şi muniţie.

Timp de săptămâni, Germania şi-a apărat poziţia spunând că este parte a unei politici tradiţionale care vizează prevenirea vărsării de sânge. Oficialii germani au mai declarat că cererea din partea Estoniei rămâne în curs de examinare. Dar alţii au subliniat că această poziţie înseamnă că armele prezente în toată Europa nu puteau fi trimise în Ucraina.

Un înalt oficial din Europa Centrală a insistat că Europa trebuie să se mişte acum. „Acum este momentul să ajutăm cât de mult putem”, a menţionat oficialul. „Sunt oameni care mor şi [vor fi] mai mulţi dacă nu facem ceea ce este strictul minim”, a spus oficialul, adăugând: „Este o chestiune de supravieţuire pentru Ucraina”.