Germania: extrema-dreaptă protestează faţă de înfiinţarea unui nou adăpost pentru solicitanţii de azil

Numărul de persoane care solicită azil în Germania a crescut semnificativ în ultimele luni, ceea ce a condus la o penurie de locuinţe pentru găzduirea acestora la Berlin şi la un conflict între locuitori şi extrema dreaptă în cazul unuia dintre acestea, notează Der Spiegel.

Atunci când aproximativ 200 de solicitanţi de azil din Siria, Afganistan şi din alte ţări s-au mutat într-un adăpost deschis recent în cartierul Marzahn-Hellersdorf din Berlin în această săptămână, ei nu au fost întâmpinaţi chiar de un comitet de primire. Aproximativ 30 de extremişti de dreapta au apărut marţi pentru a protesta faţă de adăpost, în faţa a 600 de contra-manifestanţi aflaţi acolo pentru a-i ţine la distanţă. La faţa locului s-au aflat şi 250 de poliţişti şi au fost operate 25 de arestări. Unii dintre solicitanţii de azil au părăsit imediat adăpostul de frică.

Miercuri, protestele au continuat, iar grupul populist de dreapta Pro-Berlin a cerut susţinătorilor săi să demonstreze în mai multe locaţii din oraş.

Protestele din această săptămână sunt doar ultimul conflict apărut la Berlin în privinţa numărului de solicitanţi de azil din Germania şi a nevoii urgente de a le găsi adăpost. În acest an, Germania a înregistrat cei mai mulţi solicitanţi de azil din 1999, în condiţiile în care totalul acestora pentru 2013 este de aşteptat să ajungă la 100.000. Potrivit Biroului Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi, 43.000 de persoane au solicitat azil în Germania în primele şase luni ale anului, într-o creştere de 86,5% prin comparaţie cu prima jumătate a anului 2012.

Unul dintre rezultate a fost un efort, în toată ţara, şi în special la Berlin, de a ţine pasul cu cererea. În luna iulie, autoritatea responsabilă pentru găzduirea refugiaţilor la Berlin a raportat că nu mai are unde să cazeze noii veniţi. Cu toate acestea, Berlinul este responsabil pentru acceptarea a doar 5% din totalul solicitanţilor de azil care vin în Germania. În condiţiile în care 2.300 de solicitanţi de azi au ajuns în capitala germană în intervalul ianuarie-iunie, se presupune că alţi 2.700 mai pot fi aşteptaţi în a doua jumătate a anului, potrivit biroului pentru refugiaţi ai oraşului-land.

Pe de altă parte, Franz Allert, preşedintele autorităţii responsabile pentru găzduirea solicitanţilor de azil din Berlin, susţine că problemele sunt mai mari. Mulţi refugiaţi vin în primul rând la Berlin, ceea ce înseamnă că numărul real al solicitanţilor de azil care s-ar putea întoarce în oraş în cursul anului 2013 este mai aproape de 9.000. Chiar dacă multe dintre aceştia vor fi redistribuiţi în alte părţi, 'pentru noi, realitatea e că ei sunt aici, în Berlin, şi trebuie să li se acorde adăpost şi îngrijire'.

Graba de a dezvolta rapid capacităţile de primire ale oraşului nu a avut întotdeauna rezultate benefice, cea mai mare atenţie fiind acordată până acum adăpostului din Marzahn-Hellersdorf, o zonă de est a Berlinului, dominată de blocuri de beton, departe de cultura nightcluburilor tolerante pe care mulţi o asociază cu capitala germană. La începutul lunii iulie, imediat după ce s-a aflat că o şcoală abandonată s-a transformat în adăpost, o întâlnire de informare, la care a participat o mulţime neaşteptată 800 de persoane, a fost deturnată de extremiştii de dreapta care au început să aplaude din mulţime.

Incidentul a încurajat de atunci partidul de extremă dreapta NPD să îşi facă din opoziţia faţă de solicitanţii de azil fundamentul principal al platformei lor de campanie dinaintea alegerilor din septembrie. Deşi partidul rămâne la marginea politicii germane, Sebastian Schmidtke, şeful filialei din Berlin a NPD, a declarat pentru Der Spiegel că partidul său planifică mai multe proteste pe această temă.