Germania consideră că UE trebuie să urmeze cursul propriu după ce SUA a plasat Huawei pe o listă neagră

Cancelarul german Angela Merkel şi puternica asociaţie industrială BDI s-au distanţat joi de decizia Statelor Unite de a plasa producătorul chinez de telecomunicaţii Huawei pe o listă neagră.

China a criticat acţiunea americanilor şi a ameninţat că va lua măsuri pentru a-şi proteja companiile, pe fondul disputei comerciale tot mai intense dintre Beijing şi Washington, potrivit Reuters.

“Europa trebuie să îşi menţină propriul curs”, a declarat BDI, adăugând că Uniunea Europeană va decide independent ce companii vor putea participa la infrastructura reţelelor de generaţie nouă 5G.

“Europa nu trebuie să fie târâtă în disputa comercială dintre China şi Statele Unite”, a adăugat asociaţia.

Merkel, fiind întrebată la o conferinţă de presă despre decizia SUA privind Huawei, a afirmat că Germania îşi va menţine poziţia, şi anume aceea că firmele care vor participa la licitaţia pentru proiectul 5G trebuie să respecte criteriile impuse de guvernul german.

În luna martie, Germania a impus reguli dure furnizorilor de echipamente de reţele pentru telecomunicaţii, însă nu a menţionat că Huawei ar avea un tratament special, din cauza temerilor legate de relaţiile sale cu guvernul chinez.

BDI a cerut guvernului german şi Comisiei Europene să respecte procedura de licitaţie planificată şi să cadă rapid de acord asupra standardelor comune privind securitatea.

De asemenea, Franţa şi Olanda au declarat joi că guvernele lor nu plănuiesc să urmeze SUA şi să aplice interdicţii participării Huawei la construirea reţelelor lor 5G, potrivit Deutsche Welle.

Washingtonul a încercat în ultimele luni să convingă aliaţii din întreaga lume să nu permită folosirea produselor Huawei în construirea reţelelor 5G, dar fără prea mare succes. Iar acum, producătorul chinez de smartphone-uri şi echipamente de telecomunicaţii a susţinut că este dispus să semneze aşa-numite acorduri “no-spy” (de interzicere a spionajului) cu guvernele care îi adoptă tehnologia, inclusiv cu cel al Marii Britanii care încă este în procesul de a decide cât de mult se va baza pe Huawei. Politicienii americani suspectează că echipamentele Huawei ar putea fi folosite pentru spionaj – şi nu fără motiv. Legea chineză, de exemplu, ar putea practic să forţeze companii precum Huawei să coopereze cu regimul comunist.

De-a lungul anilor, Huawei a avut o ascensiune controversată şi marcată de scandaluri, primul de talie internaţională având loc în 2003, când compania Cisco a dat în judecată concernul chinez pentru că i-a furat tehnologia. De atunci, Huawei a fost bănuită de nenumărate ori de spionaj în favoarea regimului comunist chinez, primind interdicţii de participare la licitaţii guvernamentale în mai multe ţări, pe motive de securitate.

Luna trecută, Ars Technica a raportat existenţa unei vulnerabilităţi similare cu o “backdoor” în seria de laptop-uri Matebook produsă de Huawei, care ar fi permis hackerilor să obţină acces de la distanţă la sistem. Microsoft a confirmat că breşele de securitate au fost descoperite de senzorii kernel ai Windows Defender Advanced Threat Protection (ATP), care a urmărit vulnerabilitatea până la un driver Huawei.