Doi cetăţeni canadieni acuzaţi oficial de spionaj în China. Ar putea fi condamnaţi la moarte
alte articole
La scurt timp după ce preşedintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv privind includerea companiei chineze Huawei Technologies Co Ltd şi a altor 70 de firme afiliate pe o aşa-numită “Listă a entităţilor”, autorităţile comuniste din Beijing au anunţat că un om de afaceri şi un fost diplomat canadieni au fost acuzaţi în mod oficial de spionaj, infracţiune care ar putea duce la pedeapsa capitală în China, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.
Michael Spavor, un om de afaceri care a organizat călătorii în Coreea de Nord pentru străini, şi Michael Kovrig, consultant şi fost diplomat, au fost arestaţi în China în decembrie 2018 în timp ce poliţia chineză desfăşura o investigaţie privind aşa-zise “secrete de stat”. Cinci luni mai târziu, cei doi bărbaţi au fost acuzaţi în mod oficial, potrivit CBC.
Mulţi suspectează că arestarea celor doi bărbaţi este un răspuns la decizia autorităţilor canadiene de a o aresta pe Meng Wanzhou, directorul financiar al Huawei, la sfârşitul anului trecut în Vancouver la cererea procurorilor federali din New York, care doresc să obţină extrădarea ei în SUA, unde are de înfruntat acuzaţii penale pentru presupus furt de secrete comerciale şi încălcarea sancţiunilor americane aplicate Iranului. În timp ce Spavor şi Kovrig se află în închisoare, Meng a fost eliberată pe cauţiune (10 milioane de dolari) în decembrie şi trebuie să poarte un dispozitiv de monitorizare pe gleznă.
Oficiali chinezi au afirmat că speră că autorităţile din Canada se vor abţine să critice sistemul juridic comunist.
Timp de câteva luni, cei doi cetăţeni canadieni au fost ţinuţi închişi în centre de detenţie secrete şi nu li s-a permis accesul la avocaţi, deşi au putut fi vizitaţi de oficiali consulari canadieni.
Decizia împotriva celor doi bărbaţi a fost anunţată în contextul unei campanii agresive desfăşurate de SUA împotriva Huawei şi pe fondul amplificării războiului tarifar sino-american.
Washingtonul a încercat în ultimele luni să convingă aliaţii din întreaga lume să nu permită folosirea produselor Huawei în construirea reţelelor 5G, dar fără prea mare succes. Iar acum, producătorul chinez de smartphone-uri şi echipamente de telecomunicaţii a susţinut că este dispus să semneze aşa-numite acorduri “no-spy” (de interzicere a spionajului) cu guvernele care îi adoptă tehnologia, inclusiv cu cel al Marii Britanii care încă este in procesul de a decide cât de mult se va baza pe Huawei. Politicienii americani suspectează că echipamentele Huawei ar putea fi folosite pentru spionaj – şi nu fără motiv. Legea chineză, de exemplu, ar putea practic să forţeze companii precum Huawei să coopereze cu regimul comunist.
De-a lungul anilor, Huawei a avut o ascensiune controversată şi marcată de scandaluri, primul de talie internaţională având loc în 2003, când compania Cisco a dat în judecată concernul chinez pentru că i-a furat tehnologia. De atunci, Huawei a fost bănuită de nenumărate ori de spionaj în favoarea regimului comunist chinez, primind interdicţii de participare la licitaţii guvernamentale în mai multe ţări, pe motive de securitate.
Luna trecută, Ars Technica a raportat existenţa unei vulnerabilităţi similare cu o “backdoor” în seria de laptop-uri Matebook produsă de Huawei, care ar fi permis hackerilor să obţină acces de la distanţă la sistem. Microsoft a confirmat că breşele de securitate au fost descoperite de senzorii kernel ai Windows Defender Advanced Threat Protection (ATP), care a urmărit vulnerabilitatea până la un driver Huawei.