Germania anunţă că poate renunţa la ţiţeiul rusesc până la sfârşitul verii

(Pixabay.com)

Ministrul german al Economiei şi Climei, Robert Habeck, a declarat, duminică, faptul că naţiunea face progrese în reducerea dependenţei de combustibilii fosili ruşi şi se aşteaptă să fie complet independentă de importurile ruseşti de ţiţei până la sfârşitul verii.

Ministerul Economiei şi Climei a declarat pe Twitter că obiectivul este „realist”, menţionând, în acelaşi timp, că naţiunea şi-a redus deja ponderea din importurile ruseşti de energie la 12% pentru petrol, 8% pentru cărbune şi 35% pentru gaze naturale de la începutul anului.

„Toţi aceşti paşi pe care îi facem necesită un efort comun enorm din partea tuturor actorilor şi presupun, de asemenea, costuri care sunt resimţite atât de economie, cât şi de consumatori”, a spus Habeck într-un comunicat. „Dar ele sunt necesare dacă nu mai dorim să fim şantajaţi de Rusia”.

Germania a reuşit să treacă la achiziţionarea de petrol şi cărbune din alte ţări într-un timp relativ scurt, ceea ce înseamnă că „independenţa completă faţă de importurile de ţiţei rusesc până la sfârşitul verii este, prin urmare, realistă”, a declarat ministerul lui Habeck.

Germania, cea mai mare economie a Europei, a fost supusă unei presiuni crescânde din partea Ucrainei şi a altor naţiuni pentru a-şi reduce importurile de energie din Rusia.

Preţurile energiei au crescut cu aproape 40 la sută în naţiunea europeană, care cumpără din Rusia aproximativ 25 la sută din cantitatea de petrol şi 40 la sută din cea de gaze, astfel încât oficialii sunt reticenţi să reducă importurile.

În timp ce ponderea sa din importurile de gaze naturale din Rusia a scăzut la 35% de la invadarea Ucrainei, în parte datorită creşterii achiziţiilor din Norvegia şi Olanda, banca centrală germană a spus că întreruperea completă a importurilor de energie din Rusia ar putea avea consecinţe economice, sub forma unei inflaţii mai mari şi a unei scăderi a producţiei economice a ţării cu aproximativ 5%.

Cu toate acestea, criticii susţin că importurile profitabile de energie sprijină în continuare invadarea Ucrainei decretată de preşedintele Vladimir Putin.

În prezent, UE plăteşte Rusiei 850 de milioane USD pe zi pentru petrol şi gaze naturale.

Dar un sondaj efectuat luni de institutul Ifo a constatat că tot mai puţine companii germane se tem de colaps, în ciuda riscurilor economice prezentate de războiul din Ucraina.

Potrivit institutului, 7,1% dintre cele aproape 8.500 de companii chestionate simt că existenţa lor este ameninţată, aproape jumătate din proporţia observată la ultimul sondaj, din ianuarie, când era de 13,7%.

Pentru a reduce şi mai mult importurile ruseşti, Germania intenţionează să accelereze construcţia de terminale pentru gaze naturale lichefiate sau GNL, dar a remarcat că acest lucru necesită „un efort comun enorm” care va implica, de asemenea, „costuri pe care economia şi consumatorii le simt”.

Comentariile lui Habeck survin în vreme ce Uniunea Europeană consideră aplicarea unui embargo asupra petrolului rusesc ca parte a celui de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva ţării.

Vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a declarat săptămâna trecută, pentru The Times of London, că naţiunile UE iau în considerare „o formă de embargo petrolier”, dar că acesta trebuie să fie realizat „într-un mod care să maximizeze presiunea asupra Rusiei, minimizând în acelaşi timp daunele colaterale asupra noastră.”

Între timp, pe 26 aprilie, gigantul energetic Gazprom a întrerupt livrările de gaz către Polonia şi Bulgaria, după ce cele două ţări nu au refuzat să plătească în ruble.

Compania, cu sediul central din Sankt Petersburg, a menţionat că „plăţile pentru gazul livrat începând cu 1 aprilie trebuie făcute în ruble”, aşa cum a dictat Vladimir Putin, şi că ambele companii au fost notificate despre acest lucru „în timp util”.