Georgia nu doreşte restabilirea relaţiilor diplomatice cu Rusia

Pentru prima dată în timpul celor şase luni de confruntare în Georgia între preşedintele Mihail Saakaşvili şi premierul Bidzina Ivanişvili, oponenţii au ajuns la un acord pe marginea unei probleme importante. Parlamentul de la Tbilisi a adoptat în unanimitate rezoluţia 'Despre principalii vectori ai politicii externe', în care a confirmat continuitatea cursului spre aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi Uniunea Europeană. Mai mult, în document a fost inclus un punct care exclude restabilirea relaţiilor diplomatice dintre Georgia şi Rusia. Potrivit Kommersant, acest lucru ar putea submina normalizarea raporturilor dintre Moscova şi Tbilisi. De altfel, experţii nu sunt tentaţi să supraevalueze rezoluţia.

Procedura de vot privind rezoluţia menţionată a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute. Documentul a fost susţinut de toţi cei 96 de deputaţi prezenţi, exprimând în acest fel unanimitate de opinii nespecifică deputaţilor coaliţiei 'Visul georgian' şi partidului proprezidenţial 'Mişcarea Naţională Unită'.

Principalele obiective ale politicii externe a Georgiei sunt 'crearea de garanţii pentru securitatea sa, apărarea independenţei, a suveranităţii, dezocuparea teritoriilor şi restabilirea integrităţii teritoriale în graniţele recunoscute internaţional'. Aderarea la NATO şi UE a rămas o 'prioritate de bază'. Potrivit rezoluţiei, Georgia va purta negocieri cu NATO şi UE 'despre modalităţi şi termene' pentru obţinerea statutului de membru cu drepturi depline. Deocamdată, însă, Georgia intenţionează să continue 'participarea la acţiuni internaţionale de menţinere a păcii, la operaţiuni poliţieneşti şi civile'. 'Se are în vedere participarea noastră ulterioară la operaţiuni ale NATO din Afganistan, după 2014', a explicat pentru Kommersant unul dintre liderii partidului proprezidenţial, Nugzar Ţiklauri.

În rezoluţie, SUA sunt numite 'aliat strategic' cu care Georgia 'va dezvolta relaţii conform condiţiilor fixate în Carta de parteneriat strategic' semnată în 2008, inclusiv 'în domeniul apărării şi securităţii - pentru întărirea capacităţilor de apărare ale Georgiei şi pregătirea aderării la NATO'.

În cele 19 puncte ale documentului, Rusia este menţionată direct sau indirect doar în trei, constată Kommersant. Astfel, Tbilisi va purta un dialog cu Moscova în scopul 'reglementării conflictului, al stabilirii de relaţii de bună vecinătate şi al dezvoltării lor'. Se estimează că procesul se va desfăşura în cadrul 'mecanismelor internaţionale la Geneva şi în format bilateral'. În locul tezei propuse de susţinătorii premierului, conform căreia Tbilisi 'nu va încerca să devină cauza unor conflicte dintre SUA, UE şi Rusia', în varianta finală este scris că 'Georgia va contribui la apropierea poziţiilor dintre SUA, UE şi Rusia în Caucazul de Sud, în conformitate cu interesele de stat ale ţării şi principiilor acordului de la Helsinki'.

Însă, potrivit Kommersant, cel mai important este că rezoluţia interzice practic restabilirea relaţiilor diplomatice cu Federaţia Rusă. 'Georgia nu poate avea relaţii diplomatice cu state care recunosc independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud', se spune în document. Acelaşi punct exclude posibilitatea aderării Georgiei la 'uniuni militaro-politice sau vamale' cu astfel de state. Deputaţii georgieni nu ascund faptul că este vorba despre Comunitatea Statelor Independente (CSI), Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), Uniunea Eurasiatică şi Uniunea Vamală. 'Le-am propus colegilor să enumere direct aceste organizaţii, create sub influenţa dominantă a Rusiei, însă după discuţii am convenit asupra unei formulări vagi, dar care nu schimbă esenţa', a explicat deputatul David Darciaşvili de la Mişcarea Naţională Unită.

După adoptarea rezoluţiei, ambele părţi au manifestat satisfacţie. O parte dintre experţi sunt de părere că rezoluţia adoptată pune cruce perspectivei reglementării relaţiilor ruso-georgiene, declarată de premierul Bidzina Ivanişvili drept una dintre priorităţi. Însă, reprezentanţi ai coaliţiei aflate la putere consideră că documentului nu trebuie să i se dea prea mare importanţă. 'Aceasta nu va împiedica în niciun caz relaţiile culturale şi economice cu Rusia, la fel ca şi stabilirea dialogului în general', a dat asigurări deputatul Viktor Dolidze, membru al 'Visului georgian' şi fost ambasador al Georgiei la OSCE. În plus, după părerea lui Dolidze, 'în actualele condiţii politice şi militare, o restabilire a relaţiilor diplomatice cu Federaţia Rusă este imposibilă'.

Unii experţi independenţi consideră chiar că documentul adoptat de parlamentul de la Tbilisi nu trebuie luat în serios. 'În ultimii 20 de ani, mi-au trecut prin mâini multe asemenea documente. Următoarele luni vor arăta dacă această declaraţie valorează mai mult decât hârtia pe care a fost scrisă', subliniază rectorul Academiei Diplomatice, Iosif Ţinţadze.

Între timp, opoziţia georgiană nu intenţionează să se oprească la aceasta. Reprezentanţi ai anturajului lui Mihail Saakaşvili conştientizează că rezoluţia nu are putere de lege. 'Cerem stipularea în Constituţie a caracterului neschimbat al cursului politic extern al ţării, dar de data aceasta ne-am mulţumit şi cu rezoluţia', a declarat pentru cotidianul rus David Darciaşvili, dând de înţeles că mişcarea prezidenţială va continua lupta pentru fixarea în textul Legii Fundamentale a ţării a cursului Georgiei spre integrarea europeană.