Genocidul din 1915: Condoleanţe sincere?

Este pentru prima dată când premierul turc Recep Tayyp Erdogan s-a pronunţat deschis pe marginea masacrului din 1915 a armenilor, prezentându-şi condoleanţele familiilor victimelor. Presa turcă analizează această neaşteptată luare de poziţie, relatează vineri Courrier International.

Mesajul de condoleanţe al premierului Erdogan a suscitat numeroase reacţii în presa turcă. În paginile cotidianului proguvernamental Sabah, editorialistul Ozan Kutahyali estimează că 'prin acest comunicat al premierului, Republica Turcia a depăşit încă un tabu'.

'Într-adevăr, tabu-ul armean, ultimul tabu din această ţară, se va spulbera acum şi se va putea discuta totul liber', continuă editorialistul. 'Astfel, Turcia arată că se află pe drumul cel bun pentru a deveni o ţară mare. Prin urmare, este necesar ca noi, în calitate de naţiune, să ne prezentăm condoleanţele fraţilor noştri armeni care au fost masacraţi în 1915 de fasciştii-unionişti (aluzie la partidul 'junilor turci' Uniune şi Progres, aflat la putere în momentul genocidului din 1915). Erdogan vrea să demonstreze în acest fel lumii întregi că este un mare lider, capabil să surprindă şi să acţioneze acolo unde nimeni nu se aştepta', conchide Ozan Kutahyali.

Intelectualul Baskin Oran, unul dintre cei patru iniţiatori ai petiţiei din 2008 în care li se cerea iertare armenilor, este mai puţin liric pe marginea subiectului. Într-un interviu acordat site-ului T24, el declară că 'este efectiv un lucru bun ca un premier care nu încetează să creeze tensiuni în sânul societăţii să ţină un discurs de natură să panseze rănile provocate de un subiect atât de dureros'. Cu toate acestea, continuă Baskin Oran, 'comunicatul premierului nu se traducere printr-o luare de distanţă faţă de discursul oficial pe marginea subiectului.'

'El (Erdogan) spune de fapt că armenii au murit în aceleaşi condiţii ca alţi cetăţeni otomani, ceea ce este fals. El spune, de asemenea, că o comisie mixtă de istorici a fost înfiinţată împreună cu Armenia, în condiţiile în care aceasta nu funcţionează şi este bazată pe strania idee că responsabilitatea masacrelor din 1915 ar trebui pusă în mod egal pe umerii armenilor şi turcilor. Nu în ultimul rând, el afirmă că arhivele sunt accesibile. Or, nu acesta este adevărul pentru cele mai sensibile (documente), care se găsesc pe lângă Statul Major al Armatei'. Prin urmare, Baskin Oran este de părere că 'aceste condoleanţe sunt o iniţiativă bună, însă insuficientă'.

În publicaţia Vatan, jurnalistul Rusen Cakir se întreabă în legătură cu sinceritatea acestor condoleanţe oficiale. 'Desigur, mesajul lui Erdogan oglindeşte o schimbare de netăgăduit în politica statului turc în ceea ce priveşte problema armeană. Cu toate acestea, nu putem să nu ne întrebăm dacă nu este vorba aici de o manevră a guvernului, menită să contreze presiunile care se anunţă asupra Turciei cu un an înainte de centenarul din 1915', scrie Cakir.

Editorialistul pune la îndoială 'caracterul umanist al acestui demers' şi aminteşte că dezbaterea pe marginea acestui subiect este una furtunoasă în reţelele de socializare. Numeroşi internauţi se întreabă de fapt dacă cel care, în timpul unui miting electoral din 2011, aproape că se ruşina de insinuările unor adversari naţionalişti conform cărora el ar fi de origine evreiască, armeană sau greacă, ar putea rămâne fidel acestui mesaj de condoleanţe. 'Este acelaşi Erdogan care nu a prezentat condoleanţe victimelor manifestaţiilor din Gezi şi care, la un miting electoral din 2014, a provocat mulţimea să o huiduie pe mama micuţului Berkin Elvan, ucis în momentul Gezi (în timp ce se ducea să cumpere pâine), în încercarea de a inocula ideea că era vorba de un terorist', adaugă Cakir.

'Într-adevăr, este perfect legitim să aştepţi de la un premier care a manifestat un gest pozitiv în vederea recunoaşterii realităţii unei drame umane ce datează de un secol să dea dovadă de aceeaşi sensibilitate faţă de drame mai recente', conchide jurnalistul.