Frontul Naţional francez împrumută 9 milioane de euro de la o bancă rusească
(photos.com)
Partidul francez de extremă dreapta Frontul Naţional a declarat duminică că a împrumutat 9 milioane de euro de la First Czech Russian Bank (FRCB), confirmând un raport al website-ului Mediapart de investigaţii media.
Trezorierul partidului, Wallerand de Saint-Just, a spus postului de radio France Info că acordul a fost semnat cu banca rusească în septembrie, adăugând că partidul tocmai a primit prima tranşă de 2 milioane de euro.
“Am căutat împrumuturi de ceva timp pentru a ne finanţa campaniile electorale. Dar banca noastră, precum majoritatea băncilor franceze şi europene, refuză în mod categoric să dea Frontului Naţional sau candidaţilor săi vreun bănuţ”, a spus el.
Saint-Just a exprimat temeri similare în trecut, spunând că băncile nu vor să împrumute bani partidelor politice de când fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a fost amendat cu 500.000 de euro pentru cheltuieli nedezvăluite în cadrul alegerilor prezidenţiale din 2012.
În noiembrie 2013, Societe Generale, o bancă care a colaborat mult timp cu Frontul Naţional, a declarat că nu mai poate împrumuta bani clientul său.
Frontul Naţional, care a ocupat locul întâi în alegerile europene din luna mai, se chinuie de mult timp să strângă banii necesari realizării ambiţiilor sale politice.
Saint-Just a declarat că împrumutul rusesc va acoperi o parte din cheltuielile de campanie ale Frontului înaintea alegerilor naţionale din 2017, estimând că partidul ar avea nevoie între 30 şi 40 de milioane de euro.
În prezent, investigatorii analizează împrumuturile suspicioase acordate candidaţilor Frontului de către grupului afiliat “Jeanne”, înfiinţat de lidera partidului, Marine Le Pen şi numit după eroina Ioana d’Arc a Franţei.
Ştirea despre împrumutul rusesc are loc într-un moment în care relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană sunt tensionate datorită anexării peninsulei Crimeea de către Rusia şi datorită implicării Moscovei în lupta pe care separatiştii proruşi din estul Ucrainei o poartă împotriva forţelor guvernamentale.
Ca urmare a acestor acţiuni ale Rusiei, la începutul lunii septembrie, Statele Unite şi Uniunea Europeană au impus măsuri ce lovesc direct sectorul bancar şi companiile energetice ruse, inclusiv în giganţii Rosneft şi Lukoil.
Sancţiunile Occidentului “interzic exporturile de bunuri, servicii (excluse fiind cele financiare - n.r.) sau tehnologie folosită în timpul operaţiunilor de explorare sau producţie în ape adânci, în Oceanul Arctic, sau proiectelor de şist care au potenţialul să producă petrol”, astfel încât companiilor din SUA şi UE le este (teoretic) interzis să sprijine industria extractivă rusă.
De asemenea, Bruxelles-ul a sancţionat cinci lideri ruşi şi peste 100 de oameni de afaceri şi politicieni ruşi, incluzându-l pe legiuitorul naţionalist Alexander Mihailovich Babakov, care se presupune că a acţionat ca un intermediar în acordarea împrumutului către Frontul Naţional.
În tabăra franceză, eurodeputatul Jean-Luc Schaffhauser, un fost consultant Dassault Aviation, a servit ca intermediar cu banca, ceea ce a permis ajungerea la un acord. Potrivit Mediapart, acest împrumut este un “revelator” al amplorii reţelelor pe care partidul eurofob şi de extremă dreapta le dezvoltă cu Rusia.
Acordul Frontului Naţional cu banca rusească a ridicat temeri cu privire la o posibilă interferenţă străină în politica franceză.
Aceste temeri se formează în contextul în care Jean-Marie Le Pen, nu şi-a ascuns respectul pentru liderul rus Vladimir Putin, a criticat liderii UE pentru sancţionarea Rusiei şi a criticat în special decizia preşedintelui francez Francois Hollande de a suspenda livrarea către Moscova a doua nave de luptă din clasa Mistral, acuzând guvernul francez de îngenunchere în faţa presiunilor americane.
De asemenea, luna trecută, publicaţia franceză Nouvel Observateur a susţinut că liderii Frontului Naţional au avut un contact intens cu ambasadorul rus în Paris, Alexander Orlov.
“Kremlinul îşi pune acum baza în Frontul Naţional, considerând acest partid capabil să preia puterea în Franţa şi să schimbe cursul istoriei europene în favoarea Moscovei”, conform Nouvel Observateur.
