Ucraina: Un an de la Euromaidan
Proteste în Kiev, Ucraina , 19 februarie 2014 (Brendan Hoffman / Getty Images)
Ucrainenii marchează vineri Ziua Demnităţii şi a Libertăţii la un an după ce peste 2.000 de oameni s-au adunat în Piaţa Independenţei (Maidan) din Kiev pentru a protesta împotriva deciziei fostului guvern de a renunţa la semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
Acţiunile de protest, care au început cu câteva sute de oameni veniţi spontan în 21 noiembrie în Maidan, s-au transformat într-o mişcare generală care a primit numele de Euromaidan şi au dus la prăbuşirea regimului fostului preşedintele prorus Viktor Ianukovici.
Protestele s-au amplificat şi s-au extins în mai multe oraşe din ţară, scoţând în stradă sute de mii de oameni, după ce, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 2013, trupele antirevoltă Berkut au bătut zeci de studenţi în Piaţa Independenţei din Kiev.
După înlăturarea sa în februarie 2014, Ianukovici a fugit în Rusia pentru a evita să fie judecat pentru că a dat ordinul de a se trage cu muniţie reală în manifestanţi.
În urma acestor proteste, au avut loc alegeri prezidenţiale şi la conducerea ţării au ajuns forţele ucrainene pro-Vest care au luat măsuri pentru a grăbi aderarea ţării la Uniunea Europeană.
Conform rezidentei din Kiev Vira Soloviova, Euromaidanul este “trezirea conştiinţei ucrainenilor, a unităţii ţării şi, sper, că şi a naşterii naţiunii.”
Ziua Demnităţii şi a Libertăţii a fost instituită printr-un decret al preşedintelui Petro Poroşenko la 13 noiembrie 2014.
Liderul ucrainean a declarat că “Ucraina este un teritoriu al demnităţii şi libertăţii. Aşa ne-a făcut nu o revoluţie, ci două — Maidanul din 2004, care a fost o sărbătoare a libertăţii, şi revoluţia din 2013 — Revoluţia demnităţii.”
Dar lucrurile s-au intensificat în Ucraina, pentru că în luna martie Rusia a anexat peninsula Crimeea şi o lună mai târziu a izbucnit o rebeliune armată separatistă în estul Ucrainei.
De atunci, peste 4.300 de oameni au murit în acest conflict care continuă să se amplifice în urma ajutorului acordat de Rusia separatiştilor proruşi constând în echipamente militare şi soldaţi.
Deşi Rusia neagă orice implicare în conflictul ucrainean, Kievul şi aliaţii săi au declarat că deţin dovezi convingătoare care susţin aceste acuzaţii.
Astfel, în ciuda unui acord de încetare a focului semnat în 5 septembrie la Minsk, conflictul ameninţă să se transforme din nou într-un război total datorită mai multor factori, precum repetatele încălcări de către ambele tabere a acestui acord sau rapoartele privind mai multe convoaie militare nemarcate care au pătruns dinspre Rusia pe teritoriul ucrainean ocupat de rebeli.
Deşi i s-a cerut să contribuie la aplanarea conflictului, Rusia pare să procedeze exact invers.
Mai mult, Statele Unite şi Uniunea Europeană au aplicat o serie de sancţiuni economice împotriva Rusiei pentru rolul său în acest conflict – sancţiuni care afectează foarte puternic economia rusă şi împing ţara către un colaps economic.
De asemenea, unii oficiali americani au declarat că, pentru a calma tensiunile din regiune, ar fi indicat ca Statele Unite să îşi regândească politica de a nu susţine militar Ucraina.
“Având în vedere că Rusia a încălcat grav acordul semnat la Minsk, consider că un element care ar putea determina părţile implicate în conflict să se gândească de două ori şi să nu mai intensifice situaţia este întărirea capacităţii forţelor ucrainene, incluzând furnizarea de echipament militar letal”, a declarat adjunctul secretarului de stat al SUA, Anthony Blinken.
