Franţa vrea să evite 'un război colonialist' în Mali

Dacă mai rămâneau îndoieli privind intervenţia franceză din Mali, preşedintele François Hollande a dorit să le înlăture. În aşteptarea desfăşurării forţelor africane de circa 3.300 de oameni, Franţa va continua să conducă ofensiva împotriva miliţiilor salafiste, dar 'nu are vocaţia de a rămâne în Mali'. Este ceea ce a mărturisit şeful statului francez la Dubai unde spera să primească 'un potenţial sprijin militar', asigurând că forţele sale vor părăsi Mali când vor fi instaurate 'autorităţi legitime, un proces electoral şi nu vor mai exista terorişti', notează joi ziarul La Razon.

În orice caz, preşedintele socialist a dat clar de înţeles că operaţiunea militară franceză se desfăşoară în toată 'legalitatea internaţională', 'în numele ONU' şi 'pentru o perioadă excepţională şi un timp limitat'. Franţa care intervine ca 'ţară prietenă', a spus el, 'nu are niciun interes', în afară de cel de a 'securiza Bamako, unde trăiesc câteva mii de cetăţeni francezi (circa 6.000). Timp de mai mult decenii, Parisul a acţionat ca un 'jandarm al Africii' susţinând regimuri cu democraţii îndoielnice şi companii cu interese particulare. 'Nu are legătură cu politicile de altădată', s-a apărat Hollande referitor la decizia sa de a veni în ajutorul Mali, după solicitarea exprimată de această ţară.

Misiunea franceză se rezumă la trei obiective, potrivit preşedintelui francez: frânarea agresiunii teroriste, protejarea Bamako şi permiterea Mali să-şi recupereze integritatea teritorială, sarcină care revine forţei de intervenţie africană cu sprjinul militar francez. 'Sunt africanii cei care trebuie să-şi garanteze propria protecţie', a tranşat Hollande venind în întâmpinarea oricăror acuzaţii de tip 'colonialist'. Referitor la terorişti, el a fost mai explicit: 'obiectivul este de a-i distruge şi de a-i împiedica să mai facă rău'. Jihadişti au sechestrat opt francezi ale căror vieţi sunt în pericol de când Franţa a lansat săptămâna trecută Operaţiunea Serval. Totuşi Hollande, care a promis că va face tot posibilul pentru a-i elibera, consideră că 'intervenţia era singura soluţie'. Şi a desemnat terorismul care ameninţă Mali, Africa şi Europa, drept 'unic adversar'.

Pe măsură ce operaţiunea avansează pe teren, unde bombardamentele selective s-au intensificat în ultimele ore şi continuă să se concentreze în centrul-vest al Mali, pentru a recupera oraşul Diabali, detaliile operaţionale se conturează. Miercuri a sosit la Bamako o unitate de blindate venite din Cote d' Ivoire care vor susţine un contingent de 800 de oameni al căror număr va creşte progresiv până la 2.500, potrivit ministrului apărării, Jean-Yves Le Drian. Primele incursiuni terestre se pregăteau deja la Bamako, de unde au pornit 30 de blindate în direcţia nord, extinzând atacurile până acum exclusiv aeriene. În şase zile de contraofensivă în faţa islamiştilor, forţele franco-maliene au reuşit să eliberez oraşele Konna şi Douentza şi să desfiinţeze bastionul jihadiştilor din Goa, în nordul ţării, ocupat de facţiunile Ansar al Din, AQMI şi MUJAO.

Totuşi Parisul recunoaşte că se confruntă cu un adversar 'agil, determinat, bine echipat şi antrenat şi dispus să se camufleze în relief şi vegetaţie'. Războiul a provocat deja exodul a 150.000 de persoane, potrivit ACNUR. În Franţa, premierul francez, Jean-Marc Ayrault, şi-a exprimat satisfacţia faţă de 'unitatea fără fisuri' a principalelor partide privind intervenţia militară care va fi dezbătută joi în Adunarea Naţională, fără sesiune de vot. În privinţa pierderilor suferite de francezi, şeful de batalion Damien Boiteux, de 41 de ani şi pilot de elicopter al trupelor speciale, a fost prima victimă a războiului din Mali. Miercuri ţara i-a adus un omagiu solemn la Monumentul Invalizilor din Paris. Militarul, care lasă în urmă o văduvă şi un copil, a fost decorat cu Legiunea de Onoare.