Studiu: 50.000 de români şi bulgari vor ajunge în Marea Britanie după ridicarea restricţiilor

Epoch Times România
17.01.2013

Aproximativ 50.000 de români şi bulgari vor ajunge anual în Marea Britanie după ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii, la 1 ianuarie 2014, potrivit unor estimări ale think tank-ului Migration Watch, relatează BBC.

Migration Watch preconizează că acest nivel de 50.000 de cetăţeni români şi bulgari se va înregistra anual în primii cinci ani de la ridicarea restricţiilor, avertizând că vor apărea „consecinţe semnificative” asupra locuinţelor şi locurilor de muncă.

Think tank-ul, care sprijină un control mai strict al imigraţiei, susţine că studiul său sugerează că estimările ar putea să fie considerabil mai mari dacă s-ar înregistra o migrare a romilor spre Marea Britanie sau dacă unii dintre cei aproape un milion de rezidenţi români din Spania şi Italia s-ar muta în Marea Britanie.

Studiul arată că Germania şi Olanda sunt „destinaţii probabile” pentru români şi bulgari, deoarece raţa şomajului în rândul tinerilor este mai mică decât în alte ţări din Uniunea Europeană. Dar şi Marea Britanie, deşi are o rată a şomajului în rândul tinerilor de 20%, este o destinaţie atractivă, ca urmare a flexibilităţii pieţei muncii şi a accesului facil la beneficiile sistemului de ajutoare sociale.

Sarah Mulley, de la Institute for Public Policy Research (IPPR), consideră că datele Migration Watch „par mari” şi apreciază că în actuala situaţie sunt „foarte greu” de estimat valurile de migraţie.

Ea a mai explicat că Marea Britanie îşi va deschide piaţa muncii alături de restul ţărilor din Europa, iar procesul pentru România şi Bulgaria a fost unul gradual, spre deosebire de 2004, când Marea Britanie a fost singura ţară mare din UE care a permis accesul la muncă. „Astfel că ar fi foarte surprinzător ca migraţia din România şi Bulgaria să fie la nivelul prezis de Migration Watch”, a spus Mulley.

Ministrul de interne, Theresa May, a declarat în noiembrie 2012, că, potrivit reglementărilor UE, restricţiile nu pot fi prelungite, iar Guvernul de la Londra caută soluţii pentru limitarea accesului la sistemului de ajutoare sociale şi la reducerea „factorilor de atracţie” pentru venirea imigranţilor în Marea Britanie.

Recent, Eric Pickles, secretar de stat pentru comunităţi şi autorităţile locale, a avertizat că venirea unui număr mare de români şi bulgari ar agrava problemele deja existente în sectorul locuinţelor. El a refuzat însă să ofere o estimare oficială a imigranţilor, după 1 ianuarie 2014. Nici premierul David Cameron nu a dorit să facă publice estimările guvernamentale.

Şi Comitetul guvernamental pentru migraţie a precizat că există dovezi că bulgarii ar prefera Marea Britanie, datorită economiei puternice, şi că este „plauzibil” ca şi românii să vină din acelaş motiv.

Ministerul de Interne anunţă că lucrează deja pentru a reduce migraţia „de la sute de mii la zeci de mii” până la sfârşitul mandatului şi susţine că măsurile deja puse în practică au avut ca efect o reducere de 50% a migraţiei în ultimul an.

Ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a avut miercuri o reacţie fermă la adresa discuţiilor din ultima vreme privind valul de români care ar urma să ajungă în Marea Britanie, de anul viitor.

Şeful diplomaţiei şi-a exprimat insatisfacţia faţă de faptul că românii şi bulgarii sunt din nou folosiţi în precampanie electorală „din dorinţa de a câştiga capital politic”, referindu-se la declaraţiile din ultimul timp venite din Marea Britanie.

„Ar fi bine, şi asta vreau s-o spun public şi o s-o spun public tot mai mult: să nu se uite faptul că românii, cetăţenii europeni români au contribuit ani de zile la prosperitatea economică, la creşterea economică din foarte multe state membre ale UE, inclusiv Marea Britanie. Faptul că suntem acum într-un context de criză economică, după ce am avut nevoie de unii, acum devin inamicii noştri? Nu cred că este o tratare corectă a ceea ce a însemnat contribuţia românilor în Marea Britanie. Să nu uităm că românii fac parte din categoria cetăţenilor din state ale UE care au venit, să spunem, să găsească un loc de muncă din Marea Britanie plasaţi foarte bine ca nivel de pregătire, de educaţie. Acest lucru este convenabil celor care primesc forţă de muncă extrem de bine calificată fără să investească nimic, le este foarte confortabil, dar în acelaşi timp, atunci când vorbim de alte categorii socio-profesionale, atunci aceştia ne devin deranjanţi”, a declarat, la Digi24, Titus Corlăţean.

„Nu este în regulă, românii au contribuit la creştere economică în Marea Britanie, românii au contribuit prin muncă, inclusiv muncă fizică, pe care poate alţii n-au făcut-o, n-au făcut-o britancii sau n-au vrut s-o facă alţii, la succesul olimpiadei de la Londra, prin tot ce a însemnat infrastructură, cosntrucţia stadionului, faimos. Deci, lucrurile acestea vreau să le spun de o manieră publică pentru că reprezintă o contribuţie pozitivă a muncitorului român în Marea Britanie”, a mai spus ministrul de externe.

„Cine îşi propune să nu respecte Tratatul, să-şi asume consecinţe juridice la Curtea de la Luxemburg (n.r. - Curtea de Justiţie a UE), şi politice şi pecuniare, este liber s-o facă”, a subliniat Titus Corlăţean, referindu-se la obligaţia statelor membre care menţin încă restricţii pe piaţa muncii pentru români şi bulgari de a le ridica la 1 ianuarie 2014.

Şeful diplomaţiei crede că „toate statele care mai menţin încă restricţii vor respecta această prevedere, această clauză a Tratatului UE”.

În prezent, 10 ţări din UE menţin şi în 2013 restricţiile pentru muncitorii români: Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Spania.

Comisia Europeană a aprobat în decembrie 2012 o cerere transmisă de autorităţile din Spania privind prelungirea restricţiilor impuse lucrătorilor români până la 31 decembrie 2013 din cauza problemelor care afectează piaţa muncii din această ţară.

Iniţial, Spania şi-a deschis piaţa muncii pentru lucrătorii români şi bulgari în 2009, dar a introdus restricţii în august 2011 pentru români. Aceste restricţii ar fi trebuit să fie aplicate până la 31 decembrie 2012.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor