Francezii trimit avioane de luptă pentru a se alătura exerciţiilor militare ale NATO din România

Avioanele de luptă franceze au zburat alături de Forţele Aeriene Române deasupra bazei aeriene de la Feteşti, în contextul în care NATO îşi consolidează prezenţa militară în România, ţară membră a Alianţei, la graniţa cu Ucraina, potrivit AFP.

În urma invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022, NATO şi-a intensificat eforturile pentru a consolida apărarea flancului său sud-estic prin trimiterea de grupuri de luptă suplimentare în regiune.

De asemenea, NATO şi-a intensificat exerciţiile comune de-a lungul flancului estic mai larg al blocului de apărare - care cuprinde opt ţări membre - care se întinde de la Estonia şi Letonia, la graniţa cu Rusia, în est, până la România şi Bulgaria, la Marea Neagră.

Cel mai recent exerciţiu comun din regiune, desfăşurat între 16 şi 20 octombrie, a reunit pentru prima dată aviatori francezi şi români şi avioanele lor.

În ciuda faptului că au pilotat avioane de luptă diferite, "lucrăm ca francezii, ne înţelegem perfect", a declarat locotenent-colonelul şi pilotul român Lucian Tatulea.

Aproximativ 30 de piloţi francezi împreună cu trei avioane Rafale au călătorit în România în încercarea de a îmbunătăţi "interoperabilitatea" şi de a se antrena în scenarii mai puţin previzibile.

În calitate de naţiune lider pentru "Misiunea Aigle" a alianţei desfăşurată în România, Franţa acţionează ca punct de contact între Bucureşti şi alţi aliaţi, care încearcă să trimită trupe în ţara vecină Ucrainei.

România găzduieşte în prezent peste 5.000 de trupe străine, cel mai mare contingent de oriunde din regiunea de sud-est a NATO.

Aproximativ 1.350 de soldaţi sunt din Franţa şi aparţin în cea mai mare parte forţelor terestre franceze, care fac parte dintr-un batalion multinaţional care include 300 de soldaţi din Belgia şi Luxemburg.

Staţionat la baza militară Cincu din centrul României, batalionul condus de francezi se mândreşte, de asemenea, cu 13 tancuri Leclerc şi mai multe obuziere Caesar.

Un detaşament de 100 de piloţi francezi este, de asemenea, staţionat la baza aeriană Mihail Kogălniceanu pentru a proteja portul strategic Constanţa, situat în apropiere, împotriva unor potenţiale atacuri ruseşti.

Apărarea aeriană

Membră NATO din 2004, România a promis că îşi va creşte cheltuielile pentru apărare la 2,5% din produsul intern brut în 2023, faţă de 2% anterior.

În ultimele luni, baza aeriană de la Feteşti a cunoscut mai multe renovări şi construirea de noi facilităţi, inclusiv hangare care găzduiesc flota României de avioane de luptă F-16 de fabricaţie americană, achiziţionate la mâna a doua din Portugalia.

La aproximativ 100 de kilometri distanţă, pe terenul de antrenament de la Capul Midia, a fost instalat un sistem antiaerian francez cu rază medie de acţiune, cunoscut sub numele de MAMBA, pentru a ajuta trupele locale la monitorizarea activităţilor ruseşti.

Bateria de rachete - care este singurul sistem activ desfăşurat de Franţa în străinătate - este acolo pentru a proteja portul vital Constanţa, prin care trec majoritatea exporturilor de cereale ucrainene.

La aproximativ 400 de kilometri în linie dreaptă de Peninsula Crimeea, sistemul MAMBA a semnalat "mai multe niveluri de alertă" de când a fost instalat în mai 2022, a declarat maiorul Gilles, şeful detaşamentului francez, care nu şi-a furnizat numele complet din motive de securitate.

Compus dintr-un radar de 360 de grade şi două lansatoare înarmate cu 16 rachete, sistemul MAMBA acoperă o rază de 100 de kilometri împotriva diferitelor ameninţări aeriene şi "funcţionează 24 de ore din 24, 7 zile din 7", a precizat el.

În plus, sistemele radar Ground Master 200 (GM200), de fabricaţie franceză, sunt capabile să supravegheze o rază de până la 250 de kilometri.

De când a renunţat la un acord care permitea transportul de cereale în siguranţă prin Marea Neagră, Rusia a intensificat atacurile asupra regiunilor sudice ale Ucrainei, în apropiere de graniţa cu România.

În urma descoperirii mai multor resturi de drone pe teritoriul României, oficialii NATO şi români au condamnat atacurile, dar au declarat că ţara nu a fost vizată în mod intenţionat.

Cu toate acestea, descoperirile au dus la construirea de adăposturi antiaeriene în satul Plauru din estul României.