Criza din Ucraina: Diplomaţia europeană, între medierea de la Kiev şi sancţiunile de la Bruxelles

Reuşita medierii europene a crizei din Ucraina depinde în mare parte de Kremlin, care şi-a accentuat presiunile asupra preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, notează cotidianul francez Le Figaro.

Miniştrii de externe francez, german şi polonez, Laurent Fabius, Frank-Walter Steinmeier şi Radoslaw Sikorski, au discutat, joi, mai mult de cinci ore cu Viktor Ianukovici, în biroul acestuia. Obiectivul a fost cel de a obţine un acord politic pentru ieşirea din criză, acord care să poată fi validat de opoziţie, dar şi de Rusia, care a trimis la rândul său un reprezentant al lui Vladimir Putin pentru a participa la mediere.

Lansată de urgenţă, iniţiativa 'Triunghiului de la Weimar' - o Polonie destul de dură la adresa Kremlinului, o Germanie apropiată de Rusia şi, la mijloc, o Franţă pentru a contrabalansa, precizează Le Figaro - ar fi trebuit iniţial să dureze câteva ore, pentru a continua vinerea aceasta.

În acelaşi timp, miniştrii de externe al ţărilor din Uniunea Europeană (UE), reuniţi la Bruxelles, s-au pus de acord asupra principiului de sancţiuni împotriva liderilor ucraineni şi a mijloacelor financiare asociate: limitarea vizelor şi îngheţarea fondurilor. Între ţările din Sud (Spania, Italia, Cipru, Grecia, Bulgaria), reticente ideii de a sancţiona aliatul ucrainean al Rusiei, şi cele din Est (Polonia, republicile baltice), hotărâte să acţioneze, cei 28 de membri, sub coordonarea lui Catherine Ashton şi la telefon cu miniştrii 'Triunghiului de la Weimar' aflaţi la Kiev, au reuşit să ajungă la o formă de unanimitate, cel puţin de faţadă.

'Am luat decizia, în strânsă coordonare cu cei trei miniştri care negociază la Kiev, să acţionăm foarte repede, în orele ce urmează, pentru a retrage vizele şi a îngheţa conturile celor care au mâinile pătate cu sânge', a declarat şeful diplomaţiei italiene, Emma Bonino.

Astfel, după ce a pierdut trei luni, rămânând simplă spectatoare a dramei care se amplifica la Kiev, UE a ridicat tonul, constată Le Figaro. Acum, ea se declară hotărâtă să-i pedepsească pe cei responsabili de violenţe, în cazul în care trio-ul ministerial nu va obţine acordul beligeranţilor asupra mai multor principii: încetarea violenţelor, întărirea Constituţiei, organizarea de alegeri şi, eventual, formarea unui guvern de coaliţie.

Însă, în opinia cotidianului francez citat, medierea europeană depinde în mare parte de Kremlin. Accentuând presiunile asupra lui Ianukovici, responsabilii ruşi au suspendat - cel puţin provizoriu - alocarea ajutorului financiar, 'morcovul dulce' cu ajutorul căruia îl convinseseră pe liderul ucrainean să nu mai semneze Acordul de Asociere cu UE.

Indiferent care va fi deznodământul ei, criza din Ucraina va avea repercusiuni asupra întregii regiuni, în special în cele cinci ţări din Europa de Est şi Caucazul de Sud vizate de Parteneriatul Estic al UE (Republica Moldova, Belarus, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan). Pentru a face faţă avansării Europei într-un teritoriu pe care îl consideră zonă de influenţă a Rusiei, preşedintele rus Vladimir Putin opune o iniţiativă eurasiatică, încă pe cale să fie construită. Pentru a forţa aceste ţări mici să-i urmeze direcţia strategică, Kremlinul posedă numeroase pârghii, fie că este vorba de preţul la gaz, presiuni politice sau ameninţări militare.

Potrivit Le Figaro, dacă Europa doreşte să aibă o influenţă în zonă, ea ar trebui să-şi inventeze 'o adevărată politică rusă' şi să vorbească într-un singur glas. Într-un articol scris pentru site-ul 'Regula jocului', care publică 'scrisori din Kiev', profesorul universitar Miroslav Marinovici îndeamnă Europa să voteze sancţiuni împotriva Kievului: 'Încetaţi să vă exprimaţi 'profunda îngrijorare'. Şi nu mai pierdeţi timpul căutându-le călcâiul lui Ahile: acesta sunt banii depuşi în băncile voastre', subliniază Marinovici. Cel care a fost 'prizonier de conştiinţă' pe vremea lui Leonid Brejnev continuă: 'Să-l flataţi pe Putin nu vă va aduce securitatea. Să-l lăsaţi să preia controlul asupra Ucrainei va face pacea mondială şi mai vulnerabilă'.

De altfel, Ucraina şi Rusia nu sunt singurele care le dau dureri de cap diplomaţilor europeni. Printre alte consecinţe ale evenimentelor din Euromaidan ar fi şi gestionarea mai dificilă a crizelor internaţionale, în special a războiului din Siria şi a nuclearului iranian, în care Moscova joacă un rol de prim-plan, conchide Le Figaro.