Yemenul îşi oferă porturile şi aeroporturile în “lupta împotriva terorismului” Rusiei

Cea mai recentă şi neaşteptată mişcare de apropiere de Rusia a venit din partea unei alte naţiuni zguduite de un război civil, şi anume Yemen.

Într-o evoluţue mai şocantă chiar decât situaţia per ansamblu din Orientul Mijlociu, fostul preşedinte Abdullah Saleh, în mod tradiţional sprijinit de Arabia Saudită, şi, pe linie ierarhică SUA, a declarat că noul consiliu de guvernare al ţării ar putea colabora cu Rusia în lupta împotriva terorismului, permiţând Moscovei să folosească bazele militare yemenite.

Ceea ce face ca anunţul să fie chiar şi mai uimitor este faptul că Ali Abdullah Saleh – fostul preşedinte yemenit care a fost alungat de la putere de protestele în masă din 2011 din cadrul mişcării Primăvara Arabă, ce a fost lansată de SUA când aceasta a intervenit în Libia şi Egipt – a fost un aliat puternic al SUA în lupta antitero.

După acapararea de facto a controlului în Orientul Mijlociu de către Rusia, pe axa Iran, şi, mai nou, Turcia, iată că acest fost aliat al SUA a declarat postului rusesc de televiziune de stat Russia 24 că Yemenul este pregătit să acorde Moscovei accesul la bazele sale aeriene şi maritime.

“În lupta împotriva terorismului oferim toate facilităţile. Aeroporturile noastre, porturile noastre... Suntem pregătiţi să oferim acest lucru Federaţiei Ruse”, a precizat Saleh într-un interviu în Sanaa.

În timp ce fostului preşedinte i-ar putea lipsi influenţa pentru a implementa o astfel de ofertă, Reuters recunoaşte că oficiali din partidul pe care îl conduce acum Saleh se află la conducerea unui consiliu politic care controlează cea mai mare parte a ţării împreună cu mişcarea Houthi, un aliat al Iranului.

Oferta a fost făcută la peste 48 de ore după ce oficialii americani au declarat pentru Reuters că Pentagonul şi-a retras din Arabia Saudită personalul însărcinat cu coordonarea campaniei aeriene conduse de saudiţi în Yemen, reducând drastic numărul personalului implicat în programe adiacente.

Locotenentul Ian McConnaughey, un purtător de cuvânt al Marinei SUA în Bahrain, a declarat pentru Reuters că în prezent mai puţin de 5 membri ai armatei americane sunt acum implicaţi cu normă întreagă în Joint Combined Planning Cell, care a fost creată anul trecut pentru a coordona suportul american, incluzând alimentare în timpul zborului a avioanelor coaliţiei şi împărtăşire limitată de informaţii.

Întâmplător, în timp ce oficialii americani au declarat că reducerea personalului nu se datorează valului tot mai puternic de critici internaţionale privind numărul de victime civile în războiul yemenit, Pentagonul a recunoscut în acelaşi timp, folosind unul dintre cele mai puternice limbaje ale sale, temerile referitoare la conflict, care a adus Yemenul aproape de pragul disoluţiei.

Docamdată Rusia rămâne singura ţară majoră care menţine o prezenţă diplomatică în Yemen. Moscova s-a abţinut de la o rezoluţie a Consiliului de Securitate a ONU în 2015 care a impus un embargou asupra armelor împotriva rebelilor Houthi.

Războiul civil din Yemen, alimentat de loviturile aeriene saudite, a permis militanţilor islamişti, inclusiv Al-Qaeda şi Statul Islamic să se dezvolte, chiar dacă SUA a lansat timp de câţiva ani lovituri cu drone împotriva acestor grupuri în Yemen.

Relaţiile Moscovei cu Yemen datează de pe vremea URSS. Până la prăbuşirea Uniunii Sovietice, mii de consilieri şi instructori militari sovietici lucrau în sudul Yemenului.

Sâmbătă, zeci de mii de yemeniţi au mărşăluit în capitala Saana pentru a-şi manifesta suportul pentru blocul condus de rebelii Houthi, sprijiniţi de Iran. Şeful noului Consiliul de Guvernământ, un membru Houthi, a promis că va forma un guvern deplin în următoarele zile.

Într-un răspuns clar la spectacolul de forţă al Houthi, ambasadorii din grupul G18, inclusiv Rusia, care a susţinut discuţiile ONU pentru soluţionarea războiului civil din Yemen, au publicat o declaraţie de condamnare a “acţiunilor neconstituţionale şi unilaterale din Sanaa”.

Astfel, în ceea ce priveşte oferta făcută de Yemen Rusiei, se pare că preşedintele rus Vladimir Putin, pe lângă reuşitele sale diplomatice recente din Turcia şi Iran, continuă să îşi extindă axa din Orientul Mijlociu.

În acest proces, Putin trimite Arabiei Saudite un mesajul că orice lovituri aeriene viitoare desfăşurate în Yemen nu vor fi pe placul Kremlinului, care deţine o forţă militară tot mai dominantă în regiune. De altfel, Rusia are o prezenţă militară în Siria şi Iran şi, poate curând, chiar şi în Turcia şi Yemen.