Forumul Economic Mondial vrea să ne "hăckuiască" creierul

Cândva o idee rezervată paginilor de romane SF distopice, s-ar putea să ne confruntăm deja cu hacking-ul cerebral. Elitele de la Davos par a fi interesate să exploateze această tehnologie pentru a-şi promova agenda.

În cadrul unei prezentări recente a Forumului Economic Mondial (WEF), celor prezenţi li s-a spus că încercările de a decodifica creierul uman sunt deja în plină desfăşurare. După cum a remarcat Tim Hinchcliffe, un om care a tras un semnal de alarmă cu privire la planurile WEF de ani de zile, prezentarea a avut loc la cinci ani după ce istoricul Yuval Noah Harari le-a spus celor prezenţi la Davos că fiinţele umane sunt în întregime "hackerizabile". Suntem, pe scurt, nişte algoritmi ambulanţi, care respiră şi trăiesc, potrivit academicianului. Viziunea lui Harari, la vremea respectivă, era un lucru de o fantezie febrilă. Acum, însă, această fantezie devine rapid o realitate.

În cadrul reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial din 2023, directorul general al The Atlantic, Nicholas Thompson, a prezidat o sesiune intitulată "Sunteţi gata pentru transparenţa creierului?". Sesiunea a început cu un videoclip de inspiraţie orwelliană care prezenta un scenariu în care undele cerebrale ale angajaţilor erau monitorizate şi decodificate. Pe lângă utilizarea informaţiilor colectate pentru a evalua performanţa angajaţilor, undele cerebrale au fost decodificate pentru a evalua dacă anumite persoane au participat sau nu la activităţi infracţionale.

În urma videoclipului, Nita Farahany de la Universitatea Duke, expertă în implicaţiile etice şi juridice ale tehnologiilor emergente, a explicat audienţei că există deja metode de decodare a undelor cerebrale. Anumite tehnologii, a spus ea, permit deja organizaţiilor puternice şi guvernelor "să capteze şi să decodifice figurile pe care le vedeţi în mintea dumneavoastră - forme simple, numere, numărul PIN al contului bancar".

"Inteligenţa artificială", a continuat ea, "a permis progrese în decodarea activităţii cerebrale în moduri pe care nu le-am crezut niciodată posibile". Toate acele gânduri şi sentimente care bolborosesc în interior, a afirmat Nita Farahany, sunt doar bucăţi de date, adăugând că aceste date pot fi decodate cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI). Contrar credinţei populare, dispozitivele folosite pentru a decoda aceste "date" nu trebuie să fie atât de invazive precum implanturile neuronale ale lui Elon Musk. Potrivit lui Farahany, dispozitivele utilizate sunt mai degrabă nişte Fitbits pentru creierul uman. "Nu vorbim despre dispozitivele implantate ale viitorului; vorbesc despre dispozitive purtabile care sunt ca nişte Fitbits pentru creierul tău", a conchis ea pe un ton mai degrabă vesel.

În aceeaşi zi în care Farahany îşi făcea prezentarea, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se afla şi el la Davos. La fel ca Farahany, Stoltenberg probabil că ştie şi el suficiente lucruri despre hacking-ul creierului. În 2021, NATO a prezidat un forum care a explorat "'transformarea ştiinţelor legate de creier în arme" şi exploatarea "'vulnerabilităţilor creierului uman". După cum a raportat Project Censored, o organizaţie dedicată promovării jurnalismului de investigaţie şi a gândirii critice în media, forumul a fost creat pentru a explora "forme mai sofisticate de inginerie socială şi control". Acest lucru explică de ce, în cei doi ani de la forum, NATO a adăugat al şaselea nivel la cele cinci domenii operaţionale (aerian, terestru, maritim, spaţial şi cibernetic): domeniul cognitiv.

Într-un articol aprobat de NATO, experţi de la Universitatea Johns Hopkins şi de la Imperial College din Londra discută despre numeroasele moduri în care mintea umană ar trebui considerată un câmp de luptă. Războiul cognitiv, au remarcat ei, implică mult mai mult decât schimbarea a ceea ce gândesc oamenii; implică, de asemenea, schimbarea comportamentelor oamenilor. "Desfăşurat cu succes", se arată în articol, războiul cognitiv "modelează şi influenţează convingerile şi comportamentele individuale şi de grup pentru a favoriza obiectivele tactice sau strategice ale unui agresor". Agresorii "ar putea, în mod imaginabil, să supună o societate fără a recurge la forţă sau coerciţie directă". Scopul NATO, este important de reţinut, este de a ne asigura noua siguranţă. Acest scop pare să se schimbe.

După cum aţi văzut şi în discuţiile prvind originea coronavirusului, aceasta este epoca de aur a războiului informaţional. Dar epoca de aur, cu accentul pus pe controlul mass-media, evoluează în prezent. După cum au explicat academicienii Tzu-Chieh Hung şi Tzu-Wei Hung într-un articol de anul trecut, războiul cognitiv se extinde de la concentrarea exclusivă asupra controlului mediatic la controlul explicit al creierului. Războiul cognitiv urmăreşte să transforme în arme "resursele neurologice", precum şi "tehnicile de comunicare în masă". În timp ce războiul informaţional se concentrează aproape în întregime pe "implementarea" de informaţii, războiul cognitiv se concentrează atât pe "input", cât şi pe "output" (adică pe comportamentele noastre).

Nu trebuie să fii neapărat un membru QAnon pentru a resimţi o adâncă consternare citind cele de mai sus. Discuţiile despre hacking-ul creierului provin direct din China comunistă. În timp ce scriu aceste rânduri, Partidul Comunist Chinez (PCC) foloseşte deja războiul cognitiv pentru a supune inamicul. În viitorul nu foarte îndepărtat, globaliştii nealeşi din Davos şi Bruxelles, unde se află sediul NATO, ar putea folosi aceeaşi tehnologie pentru a ne supune.