"Fortăreaţa Rusia" a confiscat active de 50 de miliarde de dolari în ultimii trei ani [Studiu]
Autorităţile ruse au confiscat active în valoare de aproximativ 50 de miliarde de dolari în ultimii trei ani, evidenţiind amploarea tranziţiei către modelul economic cunoscut drept „Fortăreaţa Rusia”, în contextul războiului din Ucraina, potrivit unui studiu publicat miercuri şi citat de Reuters.
Conflictul a fost însoţit de un transfer masiv de active: numeroase companii occidentale au părăsit piaţa rusă, unele active au fost expropriate, iar altele – aparţinând unor mari companii ruseşti – au fost preluate de stat.
Ca răspuns la ceea ce Kremlinul a descris drept „acţiuni ilegale ale Occidentului”, preşedintele Vladimir Putin a semnat, în ultimii trei ani, mai multe decrete care permit confiscarea activelor occidentale, vizând companii precum Uniper (Germania) şi producătorul danez de bere Carlsberg.
Pe lângă activele internaţionale, numeroase companii naţionale şi-au schimbat proprietarii prin diverse mecanisme legale: invocarea necesităţii controlului asupra resurselor strategice, acuzaţii de corupţie, presupuse nereguli în procesul de privatizare sau management defectuos.
Firma de avocatură NSP (Nektorov, Saveliev & Partners), cu sediul la Moscova, a estimat că valoarea totală a ceea ce a numit „naţionalizări” s-a ridicat la 3,9 trilioane de ruble în trei ani, menţionând numele companiilor implicate.
Studiul a fost raportat pentru prima dată de Kommersant, unul dintre cele mai importante cotidiene din Rusia, care susţine că aceste evoluţii conturează clar o orientare economică de tip „Fortăreaţa Rusia”.
După prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, existau speranţe că Rusia se va transforma într-o economie de piaţă liberă, integrată în sistemul economic global. Totuşi, corupţia extinsă, instabilitatea economică şi crima organizată din anii ’90 au erodat încrederea în capitalismul democratic.
În primii opt ani de mandat, Vladimir Putin a promovat liberalismul economic, a limitat influenţa unor aşa-numiţi oligarhi şi a contribuit la o creştere substanţială a economiei, de la 200 de miliarde de dolari în 1999 la 1,8 trilioane de dolari în 2008.
Între 2008 şi 2022, economia a continuat să crească până la 2,3 trilioane de dolari, în ciuda sancţiunilor occidentale impuse după anexarea Crimeei în 2014, potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Chiar dacă economia Rusiei a înregistrat performanţe mai bune decât se aştepta în timpul conflictului din Ucraina, valoarea sa nominală în dolari în 2024 era de doar 2,2 trilioane de dolari – semnificativ mai mică decât cea a Chinei, a Uniunii Europene sau a Statelor Unite, conform FMI.
Modelul „Fortăreaţa Rusia”
Oficialii ruşi susţin că războiul din Ucraina – considerat cea mai serioasă confruntare cu Occidentul de la sfârşitul Războiului Rece – a impus măsuri excepţionale pentru a contracara o presupusă tentativă occidentală de a distruge economia rusă.
Preşedintele Putin afirmă că retragerea companiilor occidentale a creat oportunităţi pentru producătorii autohtoni, iar sancţiunile impuse au impulsionat dezvoltarea afacerilor interne. El a cerut un „nou model de dezvoltare”, care să se diferenţieze de ceea ce a numit „globalizarea învechită”.
Cu toate acestea, economia de război – axată pe producţia de armament şi sprijinirea unui conflict prelungit – a consolidat controlul statului şi al aparatului birocratic în detrimentul iniţiativei private.
În prezent, procurorii ruşi încearcă să confişte pentru stat participaţia majoritară a miliardarului Konstantin Strukov în producătorul de aur Uzhuralzoloto (UGC), una dintre cele mai mari companii miniere din ţară.
De la începutul invaziei în februarie 2022, peste 1000 de companii – de la McDonald's la Mercedes-Benz – au părăsit piaţa rusă, vânzându-şi activele, transferându-le către manageri locali sau abandonându-le complet.
