FMI: Criza bancară italiană s-ar putea răspândi la nivel global

În contextul amplificării temerilor legate de sectorul bancar italian, FMI a avertizat că cea de-a treia economie a Europei va înregistra o creştere mai mică de 1% în acest an şi va fi doar marginal mai performantă în 2017, în ciuda faptului că prognozele anterioare au arătat o creştere de 1,1% şi 1,25% în următorii doi ani.

Principalul ţap ispăşitor pentru această situaţie în Europa este cine altul decât Brexit-ul.

Fondul Monetar Internaţional (FMI), condus de Christine Lagarde, a declarat că Italia “îşi revine treptat dintr-o recesiune profundă şi îndelungată”, dar a adăugat că procesul de vindecare va fi probabil prelungit şi supus riscurilor”. FMI a subliniat faptul că Italia este vulnerabilă la mai multe ameninţări care ar putea avea efecte directe asupra restului Europei şi lumii.

În timp ce unii economişti s-au grăbit să picteze în roz perspectiva Italiei duăî referendumul britanic, propria asociaţie pentru lobby a angajatorilor italieni (Confindustria) prognozează în prezent o creştere de doar 0,8% în acest an, care va scădea la 0,6% în 2017. Italia, de mult timp una dintre cele mai problematice economii ale Europei, va avea de învins multe probleme, chiar dacă reformele recente sunt implementate în totalitate.

Conform prognozei actuale, abia în preajma anului 2025 va reveni productivitatea italiană la nivelul său din 2008, înainte de începerea crizei financiare globale, conform FMI. În aceeaşi perioadă, se aşteaptă ca economia partenerilor Italiei din zona euro să crească cu 20-25% peste nivelurile existente înaintea crizei. Cu alte cuvinte, Italia se află acum în mijlocul a ceea ce va fi o recesiune de două decenii.

“Astfel că autorităţile vor înfrunta o provocare monumentală. Recuperarea trebuie să fie întărită pentru a reduce mai rapid şomajul crescut şi trebuiesc construite zone tampon, inclusiv prin susţinerea băncilor slăbite şi prin reducerea datoriei publice foarte mari”, a mai susţinut FMI.

“Riscurile pentru scădere [economică] apar din amânarea adresării calităţii activelor bancare, din volatilitatea intensificată a pieţei financiare globale – inclusiv de pe urma Brexitului, de pe urma presiunii aplicate pe exporturi de încetinirea comerţului global sau de pe urma afluxului de refugiaţi şi a ameninţărilor de securitate ce ar putea complica şi mai mult procesul politic”, a susţinut FMI, adăugând că, în cazul materializării acelor riscuri şi luând în considerare greutatea sistemică a Italiei, extinderea acestei crize la nivel regional şi global ar putea fi semnificativă.

În cadrul unei evaluări care cu greu va ajuta acţiunile băncilor italiene, FMI a precizat că băncile Italiei, afectate de împrumuturi neperformante în valoare de 360 miliarde de euro şi de scăderea cu peste 50% în 2016 a preţurilor acţiunilor, reprezintă o ameninţare semnificativă pentru perspectiva economică. “În cazul în care calitatea activelor şi problemele de profitabilitate nu sunt abordate într-o manieră oportună, problemele de durată ale băncilor mai slăbite ar putea în cele din urmă să se răsfrângă asupra restului sistemului”, a avertizat FMI.

În cele din urmă, respectând tradiţia implicării politice, Lagarde i-a luat partea premierului Matteo Renzi şi s-a opus cancelarului german Angela Merkel şi şefului Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, ultimii doi refuzând să dea curs cererilor repetate ale Italiei pentru un ajutor financiar acordat băncilor italiene.

Şeful misiunii FMI în Italia, Rishi Goyal, a declarat că, dacă testele de stres de la nivelul UE, arată că stabilitatea financiară este expusă riscului, există posibilitatea ca Italia să folosească banii publici pentru a-şi recapitaliza băncile.

Datoria publică a Italiei, cea mai mare din zona euro după cea a Greciei, nu va scădea în acest an după cum a prognozat premierul Renzi.

Într-o prognoză făcută înainte de referendumul britanic privind ieşirea Marii Britanii din UE, FMI a susţinut că datoria Italiei creşte la 132,9% din PIB, faţă de 132,7% cât a fost anul trecut.