FBI găseşte mii de noi dosare despre asasinarea lui JFK. Lui Trump i se fac recomandări cu privire la publicarea documentelor

Biroul Federal de Investigaţii al SUA a găsit mii de noi documente legate de asasinarea fostului preşedinte John F. Kennedy, după ce preşedintele Donald Trump a cerut publicarea unor dosare secrete ale serviciilor de informaţii şi de aplicare a legii cu privire la împuşcăturile din 1963, potrivit Reuters.

Într-o declaraţie de marţi, FBI a declarat că a efectuat o nouă căutare de documente după ce Trump a semnat un ordin în ianuarie, în timpul primei sale săptămâni în funcţie, legat de publicare. Această căutare a avut ca rezultat aproximativ 2.400 de înregistrări nou inventariate şi digitalizate care nu au fost recunoscute anterior ca fiind legate de dosarul asasinării lui Kennedy, a precizat acesta.

„FBI a făcut notificările corespunzătoare cu privire la documentele nou descoperite şi lucrează pentru a le transfera la National Archives and Records Administration pentru a fi incluse in procesul de declasificare în curs”, a declarat Biroul Federal de Investigaţii al SUA.

Săptămâna trecută, Biroul Directorului Serviciului Naţional de Informaţii i-a trimis recomandări lui Trump cu privire la documentele clasificate pe care ar trebui să le facă publice în legătură cu asasinatul, a declarat marţi un purtător de cuvânt. Biroul nu a dezvăluit detalii ale planului şi nici nu a spus când vor fi publicate documentele.

Fascinaţia asupra asasinării lui JFK, aşa cum este cunoscut cel de-al 35-lea preşedinte american, persistă la şase decenii de la eveniment.

Trump, care a revenit la Casa Albă în ianuarie, promisese în campania electorală să elibereze documente despre asasinat.

Uciderea lui Kennedy în Dallas, Texas, fusese atribuită unui singur trăgător, Lee Harvey Oswald. Departamentul de Justiţie şi alte organisme guvernamentale federale au reafirmat această concluzie în deceniile care au urmat. Dar sondajele arată că mulţi americani cred că moartea sa a fost rezultatul unei conspiraţii mai ample.

Ca parte a aceluiaşi ordin executiv, Trump a promis, de asemenea, să elibereze documente privind asasinarea liderului drepturilor civile Martin Luther King Jr. şi a senatorului Robert Kennedy, ambii ucişi în 1968. Trump a acordat mai mult timp pentru a veni cu un plan pentru aceste eliberări.

Persoana aleasă de Trump pentru a conduce Departamentul Sănătăţii şi Serviciilor Sociale, Robert F. Kennedy Jr., fiul lui Robert Kennedy şi nepotul lui John F. Kennedy, a declarat că el crede că Agenţia Centrală de Informaţii a fost implicată în moartea unchiului său, o acuzaţie pe care agenţia a descris-o ca fiind nefondată. Kennedy Jr. a mai spus că el crede că tatăl său a fost ucis de mai mulţi oameni înarmaţi, o afirmaţie care contrazice relatările oficiale.

Teoriile conspiraţiei

Documentele pot dezvălui detalii despre un moment captivant din istoria Statelor Unite, dar istoricii spun că este puţin probabil ca acestea să susţină vreuna dintre teoriile conspiraţiei din jurul împuşcării lui JFK în Dallas, în 1963.

„Bănuiesc că nu vom obţine nimic prea dramatic în comunicate, sau ceva care să răstoarne fundamental înţelegerea noastră a ceea ce s-a întâmplat în Dallas”, a declarat Fredrik Logevall, profesor de istorie la Harvard şi unul dintre cei patru istorici intervievaţi.

El a adăugat că este pregătit să fie surprins.

Una dintre dezvăluirile pe care le-ar putea conţine documentele este că CIA era mai conştientă de Oswald decât a dezvăluit anterior. Dosarele care dezvăluie faptul că CIA nu a împărtăşit informaţii despre Oswald cu FBI ar fi „o poveste importantă”, a declarat Gerald Posner, autor al cărţii „Case Closed: Lee Harvey Oswald and the Assassination of JFK” [„Caz închis: Lee Harvey Orwald şi Asasinarea lui JFK” - n.tr.], care concluzionează că Oswald a acţionat singur.

„Întrebarea pentru mine nu este dacă CIA a fost complice, ci dacă CIA a fost neglijentă”, a spus Posner.

Posner a spus că rămân întrebări cu privire la ceea ce ştia CIA despre vizitele lui Oswald în Mexico City cu şase săptămâni înainte de asasinat. În timpul acelei călătorii, Oswald a vizitat ambasada sovietică.

Posner a adăugat că întrebările sale principale cu privire la cele 2.400 de dosare noi sunt: Ce sunt acestea şi cum de i-au trebuit 62 de ani Biroului pentru a le găsi?

Barbara Perry, co-director al programului de istorie orală prezidenţială de la Miller Center, o filială a Universităţii din Virginia, a declarat că este posibil ca CIA să-l fi urmărit pe Oswald.

„Cu siguranţă FBI-ul a fost, dar nu au conectat punctele. Dar nu a fost vorba de o conspiraţie din partea CIA sau a FBI sau a vreunei ţări străine”, a spus Perry.

Publicarea, oricât de amplă, va lăsa probabil unele discrepanţe în ansamblul cunoştinţelor privind asasinarea, a declarat Alice L. George, autoare a cărţii „The Assassination of John F. Kennedy: Political Trauma and American Memory” [„Asasiniarea lui John F. Kennedy: Trauma politică şi memoria americană” - n.tr.]. Aşa că teoriile conspiraţiei sunt de aşteptat să dăinuie.

„Nu-mi pot imagina niciun document care i-ar convinge (pe teoreticienii conspiraţiei) că Oswald a acţionat singur. Mai ales în rândul oamenilor care sunt cu adevărat investiţi în acest mod de gândire. Probabil că îi va lăsa în acelaşi loc în care se află acum”, a spus George.