China comunistă îşi creşte stocul de focoase nucleare într-un ritm fără precedent [Raport]
China îşi extinde arsenalul nuclear într-un ritm mai rapid decât orice altă ţară, potrivit unui raport publicat recent de Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), citat de The Guardian.
Raportul, lansat luni, estimează că Beijingul deţine în prezent cel puţin 600 de focoase nucleare, cu o rată de creştere de aproximativ 100 de focoase pe an începând din 2023.
În cadrul unei conferinţe de presă obişnuite a Ministerului chinez al Afacerilor Externe, purtătorul de cuvânt Guo Jiakun a refuzat să comenteze conţinutul raportului, dar a afirmat: „China a aderat întotdeauna la o strategie nucleară defensivă, menţinând forţele nucleare la nivelul minim necesar pentru securitatea naţională şi neparticipând la cursa înarmărilor”.
Guo a reiterat politica Beijingului de a nu folosi primul arme nucleare în nicio împrejurare şi de a nu ameninţa sau folosi aceste arme împotriva statelor care nu deţin armament nuclear.
„China va continua să îşi apere ferm interesele legitime de securitate şi să susţină pacea şi stabilitatea globală”, a adăugat el.
Conform estimărilor SIPRI, dacă ritmul actual de creştere se menţine, China ar putea deţine până la 1.500 de ogive nucleare până în anul 2035 — un număr comparabil cu cel al focoaselor aflate în stare de activare rapidă deţinute în prezent de Rusia şi Statele Unite.
Totuşi, arsenalele nucleare totale ale Rusiei şi SUA, care includ atât arme operaţionale, cât şi focoase dezafectate, rămân considerabil mai mari. Potrivit SIPRI, Rusia deţine 5.459 de focoase, iar Statele Unite 5.177, cele două ţări controlând împreună aproximativ 90% din arsenalul nuclear global.
Anul trecut, Statele Unite au adoptat o nouă strategie nucleară, concentrată pe contracararea ameninţării reprezentate de China.
Se estimează că Beijingul are deja 24 de focoase nucleare desfăşurate — fie montate pe rachete, fie în baze militare cu forţe operaţionale — ceea ce înseamnă că acestea pot fi utilizate într-un interval de timp foarte scurt.
Sub conducerea lui Xi Jinping, China comunistă şi-a extins arsenalul nuclear într-un ritm fără precedent, depăşindu-i pe predecesorii săi. De exemplu, fostul lider Deng Xiaoping susţinea că o forţă nucleară modestă era suficientă pentru a descuraja potenţialii inamici.
Capacităţile nucleare tot mai avansate ale Chinei reprezintă o preocupare majoră pentru Taiwan, insula autonomă pe care Beijingul o revendică drept parte a teritoriului său. China a declarat că va recurge la forţă, dacă este necesar, pentru a „unifica” Taiwanul cu Republica Populară Chineză.
Unii cercetători chinezi au susţinut că un arsenal nuclear puternic ar putea împiedica o intervenţie externă într-un eventual conflict, în special din partea Statelor Unite — o variabilă considerată esenţială în descurajarea unui război.
Autorii raportului notează că, la nivel global, numărul focoaselor nucleare dezafectate anual este în scădere, în timp ce desfăşurarea de noi arme nucleare este în creştere.
„Epoca reducerii arsenalelor nucleare, care a început la sfârşitul Războiului Rece, se apropie de sfârşit”, a declarat Hans M. Kristensen, cercetător asociat senior la SIPRI.
Raportul subliniază că sute de instalaţii pentru rachete balistice intercontinentale (ICBM) — rachete cu rază lungă de acţiune utilizate pentru transportul focoaselor nucleare — sunt în construcţie în deşerturile din nordul Chinei. De asemenea, trei regiuni muntoase din estul ţării ar găzdui silozuri pentru ICBM-uri, potrivit sursei citate.
