Casa Albă solicită o întâlnire cu ministrul de Externe al Iranului, în contextul în care Teheranul atenuează atacurile punitive [Axios]

În timp ce tensiunile cresc şi americanii contemplă cu anxietate posibilitatea unui alt război major al SUA în Orientul Mijlociu, administraţia Trump se află în contact cu guvernul iranian, discutând o posibilă întâlnire în această săptămână între ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, şi trimisul american Steve Witkoff, relatează Axios, citând „patru surse informate cu privire la această chestiune”.

Surse media afirmă, de asemenea, că oficialii administraţiei Trump au asigurat aliaţii din Orientul Mijlociu că administraţia nu intenţionează să se alăture războiului, cu excepţia cazului în care americanii vor fi vizaţi – o linie roşie clară care încurajează Israelul să găsească o modalitate de a trage Iranul peste această linie sau de a fabrica un incident, aşa cum a făcut Israelul în celebra „Afacere Lavon” din 1954.

Un diplomat arab care are contacte strânse cu Iranul afirmă că linia roşie este deja foarte prezentă în mintea celor de la Teheran: „Iranienii sunt foarte atenţi până acum să nu facă nimic care ar putea împinge SUA să se implice”.

În urma acestor rapoarte, Iranul a redus luni seara ritmul bombardamentelor intense asupra Israelului, după nopţi consecutive de atacuri mortale şi distructive care au demonstrat puterea rachetelor hipersonice iraniene.

Cu toate acestea, într-o nouă răsturnare de situaţie, Iranul a lovit Israelul cu un baraj în plină zi marţi dimineaţă – deşi, potrivit rapoartelor, acesta a fost modest ca volum, probabil doar 20 de rachete.

Luni dimineaţă, Israelul a lovit diverse ţinte din Iran, inclusiv reţeaua de televiziune de stat IRIB în timpul unei emisiuni (deşi aceasta a reluat rapid transmisia cu acelaşi prezentator). IDF a afirmat, de asemenea, că a ucis un general iranian de rang înalt, care îl succedase pe un alt general asasinat la începutul războiului declanşat de Israel, notează Zerohedge.

Rapoartele Axios contrastează puternic cu retorica belicoasă a lui Trump şi cu mişcările potenţial ameninţătoare ale forţelor militare americane.

Luni, Trump a declarat pe reţelele de socializare că „toată lumea ar trebui să evacueze imediat Teheranul!”. Tot ieri, Fox News a raportat că grupul de portavioane condus de USS Nimitz se îndrepta spre Orientul Mijlociu din Marea Chinei de Sud, unde se va alătura grupului de atac USS Carl Vinson, deja aflat în zonă.

În acelaşi timp, un număr mare de avioane militare de realimentare erau dislocate în Europa.

Chiar dacă rapoartele privind demersurile diplomatice ale SUA sunt adevărate, din perspectiva Iranului, puţine lucruri sau chiar nimic din ceea ce spune administraţia Trump nu poate fi considerat de încredere, iar chiar şi gesturile aparent paşnice trebuie evaluate ca o posibilă tactică menită să pregătească un atac surpriză al SUA.

Declanşarea războiului împotriva Iranului de către Israel a avut loc cu două zile înainte de întâlnirea dintre delegaţiile americane şi iraniene în Oman pentru a şasea rundă de discuţii privind un nou acord despre programul nuclear al Iranului.

De la atacul Israelului, Trump a declarat în repetate rânduri că ştia despre acesta dinainte, spunând, de exemplu, că „am fost bine informaţi despre tot” şi „am ştiut întotdeauna data”.

Iată ce a declarat un oficial pentru Axios despre organizarea unei noi întâlniri:

„Se ia în considerare o întâlnire cu iranienii în această săptămână... Ei vor să discute. Dar ceea ce nu ştim este dacă au fost aduşi complet în genunchi, astfel încât să înţeleagă că, pentru a avea o ţară, trebuie să discute. Şi, presupunând că vor ajunge acolo, ce grad de îmbogăţire a uraniului le-aţi permite să aibă?”

Douăzeci şi patru de israelieni au fost ucişi şi cel puţin 400 răniţi, ţara suferind, de asemenea, lovituri majore asupra clădirilor guvernamentale, blocurilor de apartamente şi centralelor electrice. Rolul principal în aceste atacuri a fost jucat de rachetele hipersonice foarte avansate ale Iranului – o armă pe care nici Israelul, nici chiar Statele Unite nu o au în arsenalul lor.

Întrebarea retorică a oficialului anonim cu privire la „orice cantitate de îmbogăţire” pe care ar permite-o SUA poate oferi o rază de speranţă pentru sfârşitul războiului iniţiat de Israel.

Iranul consideră îmbogăţirea ca un drept pe care îl are ca stat suveran şi a afirmat în repetate rânduri că o interdicţie totală a îmbogăţirii este complet exclusă.

Iranul se află de mult timp sub o ordine religioasă, sau „fatwa”, care interzice dezvoltarea oricărei arme de distrugere în masă, iar ţara a asigurat de mult timp lumea că nu are intenţia de a construi o armă nucleară – o asigurare validată de comunitatea de informaţii americană în 2007.

Cu toate acestea Iranul nu a reuşit până în prezent să explice de ce are nevoie de uraniu îmbogăţit la procente care folosesc doar la crearea de bombe nucleare.

Seminţele crizei actuale au fost semănate în mai 2018, când Trump a retras Statele Unite din acordul nuclear negociat între Iran şi diverse guverne occidentale şi semnat în 2015. În cadrul acestui acord, Iranul a acceptat o serie de măsuri de siguranţă.

Acestea au inclus eliminarea uraniului îmbogăţit la un nivel mediu, reducerea stocului de uraniu slab îmbogăţit cu 98%, limitarea îmbogăţirii viitoare la 3,67%, reducerea drastică a numărului de centrifuge, acceptarea unei monitorizări externe sporite şi dezafectarea reactorului cu apă grea prin umplerea acestuia cu beton.

Ca răspuns la reimpunerea sancţiunilor americane, Iranul a început să se îndepărteze de termenii acordului, aparent folosind singura pârghie pe care o avea pentru a readuce acordul şi a ieşi de sub sancţiunile care au slăbit economia Iranului şi au provocat pierderi grele în rândul cetăţenilor iranieni nevinovaţi.

Acordul din 2015 era atât de detaliat încât eforturile lui Trump de a ajunge la un nou acord îl pun în situaţia incomodă de a găsi o modalitate de a-l diferenţia de cel pe care l-a criticat în repetate rânduri în campania electorală din 2016 şi, din nou, când l-a anulat.

Într-adevăr, la scurt timp după începerea războiului Israelului împotriva Iranului, Israelul şi colaboratorii săi din SUA au început să-l preseze pe Trump să angajeze armata americană în luptă – sfidând promisiunile sale din campanie de a pune capăt erei războaielor nesfârşite ale SUA. Trump nu trebuie să se împovăreze cu această decizie: Constituţia SUA conferă Congresului puterea de a declara război.