Farmaciştii bucureşteni îl "altoiesc" pe Rafila. Ce cauzează de fapt lipsa medicamentelor în plin sezon al gripei

Farmaciştii bucureşteni reacţionează după ce ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a sugerat că farmaciştii ar fi de vină pentru criza de antibiotice şi antivirale de pe piaţă acum, când gripele fac ravagii. Mai exact, ministrul a acreditat ideea că lipsa de medicamente se datorează faptului că oamenii fac stocuri şi le-a cerut farmaciştilor să nu mai elibereze fără reţetă medicală.

În replică, Colegiul Farmaciştilor Bucureşti ţine să transmiă că această criză de medicamente pe care o văd şi pacienţii şi farmaciştii este o realitate şi nu una nouă, criza fiind încă din septembrie, şi critică ideea vehiculată de ministru conform căreia ei ar elibera frecvent antibiotice şi antivirale fără reţetă.

Farmaciştii mai atrag atenţia că problema "stocurilor" de medicamente pe care cetăţenii nu le-ar face dacă ar şti că găsesc oricând tratamentul necesar în farmacii este cauzată de fapt chiar de Ministerul Sănătăţii care, în perioada pandemiei, a dat posibilitatea eliberării de medicamente pe baza reţetelor transmise electronic, reţete pe care pacienţii le pot folosi de oricâte ori doresc. Concret, MS a creat premizele acestei crize şi tot la MS sunt instrumentele pentru a o rezolva, culpabilizarea farmaciştilor nereprezentand nici pe departe o soluţie, arata CFB.

Redăm comunicatul transmis de Colegiul Farmaciştilor din Bucureşti redacţiei Epoch Times:

"Conform declaraţiilor de presă ale autorităţilor din domeniul sănătăţii, responsabile de asigurarea necesarului cu medicamente specifice perioadei de vârf a infecţiilor virale, asociate sau nu cu infecţii bacteriene, criza antiinfecţioaselor şi a simptomaticelor (analgezice, antipiretice, antiinflamatoare) din România pare o fantomă, pe care o simt şi o văd numai pacienţii, farmaciştii şi presa.

Pe de altă parte, atât pacienţii cât şi farmaciştii ştiu că această criză este o realitate: primii pentru că nu au cu ce să se trateze, iar cei din urmă pentru că nu au de unde să se aprovizioneze.

În urmă cu câteva zile, autorităţile din domeniul sănătăţii au făcut un apel la farmacişti pentru a nu mai elibera antibiotice şi antivirale fără prescripţie medicală, subliniind rolul important al acestor medicamente în a trata infecţiile specifice sezonului rece. Scopul curativ al tratamentului etiotrop nu este o noutate pentru farmacişti întrucât acest lucru se învaţă în facultate şi pot garanta acest fapt, întrucât îmi desfăşor activitatea în cadrul UMF Carol Davila Bucureşti în calitate de profesor de Farmacologie la Facultatea de Farmacie. A numi eliberarea antibioticelor şi antiviralelor ca şi practică „frecventă” mi se pare mult spus, întrucât o astfel de afirmaţie trebuie să se bazeze pe un studiu real privind eliberarea medicamentelor şi nu pe opinii personale.

Mai mult decât atât, se subliniază în comunicatul de presă că eliberarea nejustificată a acestor medicamente („apelând la bunăvoinţa farmaciştilor”), duce la realizarea unor stocuri de medicamente, care atrag lipsurile acestora din piaţa farmaceutică. Acest lucru este un non-sens deoarece dacă populaţia ar avea stocuri de medicamente în casă, nu le-ar mai căuta în farmacii şi astfel lipsa lor nu ar mai fi resimţită.

Pentru a înţelege ce se întâmplă cu 'stocurile' realizate de către pacienţi am cerut părerea unui farmacist primar, specialist în Farmacie clinică, practician în farmacia de comunitate. Iată ce ne spune doamna farmacist Ştefania Dumitru: 'Odată cu începerea pandemiei, pentru limitarea interacţiunii umane, s-a luat o decizie prin ordin de ministru ca documentele medicale pentru farmacii emise de către medici să poată fi transmise prin mijloace electronice (whatsapp sau E-mail). Această practică se menţine şi după ridicarea stării de alertă privind pandemia cu virusul SARS-cov-2. Anul trecut a intrat în vigoare telemedicină (Nota de fundamentare a HG nr. 1133/2022 privind aplicarea normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor de OUG nr. 196/2020 pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006), care face ca în urma unei consultaţii telefonice, pacientului să i se elibereze o reţetă trimisă pe whatsapp sau E-mail.

În schimb titlul XVIII (Medicamentul) din Legea nr. 95/2006 nu a fost actualizat pentru a fi corelat cu modificările introduse prin OUG nr. 196/2020 şi nu acoperă activitatea de eliberare a medicamentelor de către farmacist în baza acestor documente (prescripţii medicale primite pe whatsapp sau E-mail). Mai mult, aceste prescripţii pot fi folosite în mod abuziv de către pacienţi, care pot achiziţiona din mai multe farmacii acelaşi tratament prescris (reţetele trimise prin whatsapp/mail, nu au cod QR care poate valida elibererea dintr-o singură farmacie, pe modelul reţetelor online din sistemul SIPE). Lipsa unui sistem informatic integrat destinat verificării şi urmăririi acestor prescripţii va avea ca rezultat stocarea medicamentelor de către pacienţi.'

Plecând de la aceste date vin şi întrebările fireşti puse de către farmacişti autorităţilor din domeniul sănătăţii: Cum putem limita duplicarea fără control a prescripţiilor necompensate emise de către medic? Oare, această practică nu duce la realizarea unor stocuri fără contribuţia farmacistului?

În calitate de preşedinte al Colegiului Farmaciştilor din Bucureşti am identificat prin intermediul discuţiilor cu colegii farmacişti lipsa antiinfecţioaselor sau simptomaticelor pentru răceală şi gripă încă din luna septembrie. Criza s-a acutizat pe măsură ce numărul cazurilor de pacienţi cu infecţii virale şi bacteriene a crescut, culminând cu luna ianuarie, lună în care ne apropiem de vârful epidemiei de gripă.

În aceste condiţii, mă întreb în numele farmaciştilor pe care îi reprezint în calitate de preşedinte al asociaţiei profesionale: De ce conducerea sistemului de sănătate din România nu apreciază munca farmaciştilor din farmaciile de comunitate, farmacişti care au asigurat eliberarea medicamentelor de pe prescripţiile medicale şi consilierea pacienţilor pe toată perioada pandemiei cu virusul SARS-cov-2 şi în epidemia de gripă a acestui moment? De ce sunt învinovăţiţi farmaciştii încă o dată pentru consecinţele managementului defectuos al sistemului sanitar? De ce consideraţi criza medicamentelor antivirale, antiinfecţioase, simptomatice pentru răceală şi gripă o fantomă şi nu o realitate?

În opinia mea şi a colegilor farmacişti, considerăm că este necesară o reanalizare a cauzelor care au determinat situaţia actuală şi o reconsiderare a profesiei de farmacist pe care sistemul de sănătate din România a 'îngropat-o' în anii de după revoluţia din 1989.

Preşedinte Colegiul Farmaciştilor din Bucureşti
Prof. dr. farm. Simona Negreş"