Expert: Dacă încrederea în justiţie este tot mai mică, lucrurile într-adevăr stau foarte prost
Sistemul judiciar nu apare ca o putere reprezentată de oameni corecţi, de aceea moldovenii au o încredere tot mai mică în justiţie. Cu toate acestea, CSM nu se grăbeşte să ia măsuri de autocurăţire a sistemului, susţine experta CRJM.
. (Photos.com)
În contextul sondajelor care arată că încrederea cetăţenilor din Moldova în justiţie este foarte mică, Nadejda Hriptievschi expertă la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) susţine că neîncrederea este atât de mare deoarece justiţia nu s-a reformat, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) continuă să promoveze judecători cu probleme de integritate.
Experta CRJM, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă menţionează că în 2011 la demararea strategiei de reformă în sectorul justiţiei nu aveau încredere în justiţie 75%, iar în 2016 procentul a crescut la 89%. Este atât de mare neîncrederea pentru că sistemul nu s-a reformat. În acelaşi timp, au ieşit în evidenţă câteva cauze individuale, dar care denotă probleme sistemice din sectorul justiţiei. “Să ne amintim despre acei 15-16 magistraţi învinuiţi de implicarea în schemele de spălare de bani sau să vorbim despre cauzele a câteva persoane juridice care tot câştigă, inclusiv cauza controversată ce ţine de cafeneaua Guguţa.”
Persoanele care participă la sondaje îşi exprimă părerea subiectivă, dar totuşi ea se creează în baza experienţei personale, a celor auzite de la prieteni, colegi, a ceea ce au văzut la televizor sau citit. Încrederea populaţiei şi nivelul prezentat de sondaje este un lucru foarte important şi trebuie tratat cu seriozitate. Dacă încrederea este atât de mică înseamnă că lucrurile în justiţie într-adevăr stau foarte prost. Care este încrederea unui cetăţean atunci când vede că prin sistemul de justiţie pot trece diverse chestii, diverse scheme?! Sau unele cauze penale împotriva unor anumiţi judecători influenţează opinia populaţiei despre întreg sistemul.
Nu spun că poate undeva această încredere mică este artificială, este crescută şi de discursul mult prea negativ al unor politicieni cărora le este convenabil să dea toată vina pe sistemul judiciar. Din 2011 încoace în discursul public foarte des s-a blamat sistemul judecătoresc pentru multe greşeli uneori neîntemeiat pentru că greşelile erau mai degrabă din cauza unor legi proaste sau a factorului politic.
“Acest lucru de asemenea arată că dacă sistemul judiciar nu apare ca o putere reprezentată de către oameni corecţi, atunci fireşte că oamenii nu o să aibă încredere. Atunci când vedem că CSM promovează persoane care nu-şi declară averile corect, avem cazul judecătoarei Pitic care a declarat acel Porsche Cayenne cu 10 mii de lei, cum să aibă cetăţeanul încredere într-o astfel de justiţiei!? Sunt mai multe alte exemple de promovări din astea dubioase. Sistemul singur şi-o face cu mână lui”, a notat Nadejda Hriptievschi, potrivit sursei citate.
Dacă am avea un CSM mai responsabil care ar lua şi anumite măsuri de autocurăţire a sistemului cred că populaţia ar aprecia acest lucru.
“Să ne amintim de acele câteva cazuri mari, de rezonanţă socială pe care societatea aşteaptă să vadă cu ce se vor finaliza, dar în rezultat vedem cauze închise, cauza lui Filat, sau vedem modalitatea în care Ilan Şor ba e în arest la domiciliu, ba în arest preventiv, ba iar la domiciliu. Toate acestea creează senzaţia că sistemul judiciar nu activează chiar conform standardelor şi rigorilor, de aceea şi încrederea este atât de joasă.”
Una din provocările foarte mari pentru anul 2017 din sistemul de judiciar pe care le denotă experta ţine de îmbunătăţirea modalităţii de promovare şi numire a judecătorilor. CSM urmează să promoveze judecători fără probleme de integritate şi profesionişti.
O mare provocare ţine de modalitatea în care se va implementa legea privind reorganizarea hărţii judiciare. Legea este mult mai simplă şi graduală decât se interpretează deja. Va depinde foarte mult de modul în care CSM va finaliza numirea tuturor preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de instanţe şi de modul în care va asigura informarea publicului despre etapele de implementare, cât şi de modul de numire-transfer a judecătorilor.
“Ultima provocare cred că ţine de reevaluarea eficienţei inclusiv la nivel de proceduri, astfel că procedurile judiciare să devină mai accesibile şi mult mai previzibile şi practica judiciară să devină mai previzibilă. Sistemul judiciar a devenit un sistem care nu este suficient nici de accesibil, nici de previzibil şi asta nu este acceptabil într-un stat de drept”, a concluzionat Nadejda Hriptievschi.
