Expert constituţional: În nicio ţară parlamentară, preşedintele nu are dreptul să dizolve Parlamentul

Cele cinci temeiuri propuse de preşedintele Igor Dodon la elaborarea proiectului de lege prin care cere deputaţilor modificarea Constituţiei şi împuterniciri de dizolvare a Parlamentului este o novaţie absolută, nu se mai întâlneşte în nicio ţară astfel de formulări pentru a acorda preşedintelui unei ţări parlamentare dreptul de a dizolva parlamentul, a explicat expertul constituţional Nicolae Osmochescu, doctor în drept şi profesor universitar.

Mai mult decât atât, expertul consideră că cele cinci formulări propuse de Dodon sunt foarte confuze şi contradictorii, din punctul de vedere al logicii şi al tehnicii juridice. „Potrivit teoriei şi practicii dreptului constituţional, dar şi a practicii statelor contemporane, din momentul în care preşedintele a intrat oficial în exerciţiul funcţiei el are drept la iniţiativa legislativă”, a menţionat Osmochescu, adăugând că şeful statului s-a folosit de acest drept de a veni cu o iniţiativă legislativă care are ca scop modificarea unui articol din Constituţie, însă „din punct de vedere etic, e o altă problemă”.

„La moment, procesul de dizolvare a Parlamentului este reglementat prin articolul 85 din Constituţie în care sunt stipulate expres două temeiuri pentru a avea dreptul şi posibilitatea de a demite parlamentul de către preşedintele statului. Primul este în cazul imposibilităţii formării Guvernului. Al doilea – dacă este blocată procedura de adoptare a legilor. Pentru ambele temeiuri sunt prevăzuţi termeni concreţi. Pentru blocarea procesului legislativ de adoptare a legilor este prevăzut termenul maxim de trei luni. Dacă timp de trei luni Parlamentul nu a adoptat niciun act legislativ, el poate fi dizolvat de preşedinte. În al doilea caz - dacă în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări Guvernul nu a fost învestit de noul Parlament”, a comentat Nicolae Osmochescu în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă

De menţionat ar fi faptul că, după cum a observat şi expertul constituţional, preşedintele Dodon vine cu această iniţiativă, dar nu vine cu ea „în Parlament unde ar trebui, dar o anunţă la un briefing”, cu un ton ultimativ, unde „a invocat ca exemplu practica Republicii Franceze unde preşedintele are dreptul să dizolve camera inferioară a Parlamentului, dar numai camera inferioară şi în anumite condiţii”.

Menţionăm că temeiurile propuse de Dodon sunt: consultarea fracţiunilor parlamentare; Parlamentul nu a implementat, în termen de 12 luni, voinţa poporului exprimată prin referendumul consultativ; referendumul republican privind demiterea Preşedintelui RM s-a soldat cu rezultat negativ sau a fost confirmată nevalabilitatea lui de către Curtea Constituţională; Parlamentul nu a adoptat Legea bugetului de stat în termen de 2 luni de la începutul exerciţiului financiar; dizolvarea Parlamentului prin referendum, iniţiat de Preşedintele ţării.

În opinia doctorului în drept Osmochescu, temeiurile propuse de Dodon sunt „foarte confuze, neclare şi contradictorii din punctul de vedere al logicii juridice, al unui act legislativ fundamental (Constituţia). Pentru ca să fie clar de ce spun că ele sunt foarte confuze şi contradictorii o să aduc un singur exemplu – declaraţia preşedintelui că în cazul în care parlamentul nu a îndeplinit în termen de 12 luni voinţa poporului exprimată prin referendum consultativ atunci preşedintele are dreptul să dizolve parlamentul. Referendumul consultativ de aceea şi este consultativ şi nu legislativ. El acordă persoanei care solicită referendumul un anumit „carte blanche” politic, dar în nici un caz dreptul de a dizolva parlamentul”.

Expertul consideră că, la moment nu ar exista necesitatea şi nici dreptul de a dizolva Parlamentul ca un mecanism care i-ar permite preşedintelui să fie un moderator mai eficient în echilibrarea celor trei puteri în stat. „Conform constituţiei în vigoare, preşedintele are la dispoziţie multe mecanisme şi multe posibilităţi ca să-şi exercite funcţia sa de moderator a celor trei ramuri ale puteri, dar trebuie să le folosească eficient, la timp şi la momentul potrivit”, a explicat dl profesor universitar.

Cât despre organizarea unui referendum care să permită dizolvarea Parlamentului şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate, Osmochescu menţionează că preşedintele Dodon a uitat de faptul că pentru organizarea referendumului trebuie inclusă ca o etapă obligatorie avizarea problemei înaintate spre referendum pentru modificarea Constituţiei de către Curtea Constituţională. „Dacă luăm examinarea problemei în Curtea Constituţională – 6 luni, apoi adoptarea hotărârii de organizare a referendumului, petrecerea lui, anunţarea rezultatelor, atunci alegerile anticipate ar putea avea loc taman în termenul în care ar urma să fie desfăşurate alegerile ordinare în 2018. Nicidecum mai devreme”, a conchis expertul constituţional.