Expert: Cele peste 1.000 de contestaţii depuse contra candidaturii lui Georgescu, mai degrabă simbolice. BEC nu le va judeca

Avocatul Adrian Toni Neacşu a explicat că cele peste 1.000 de contestaţii depuse la Biroul Electoral Central împotriva candidaturii lui Călin Georgescu sunt mai degrabă "puncte de vedere ale cetăţenilor" care nu pot fi soluţionate procedural. Adevăratele contestaţii la candidatura lui CG vor fi cele de pe masa Curţii Constituţionale.

"Pentru că aceste memorii (nu sunt contestaţii pentru că acestea se fac doar după ce BEC se pronunţă) sunt de fapt identice, după formularul care a circulat de vineri, în realitate este unul singur. Sunt puncte de vedere ale cetăţenilor (inclusiv documentul semnat de domnul Remus Pricopie sau colegul avocat şi altele similare) care nu pot fi soluţionate procedural şi de care membrii BEC pot să ţină sau nu cont în evaluarea juridică pe care o fac personal candidaturii domnului Călin Georgescu", a afirmat Adrian Toni Neacşu.

Fostul judecător şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii a anticipat că "şi la Curtea Constituţională vor fi în număr la fel de mare, cum era de altfel previzibil, iar acolo chiar se vor numi contestaţii şi vor trebui să fie soluţionate procedural".

"La BEC nu se va analiza decât legalitatea candidaturii, constituţionalitatea ei fiind competenţa exclusivă a CCR. Verificarea legalităţii înseamnă îndeplinirea unor condiţii de formă care în legătură cu domnul Călin Georgescu au mai fost verificate şi în octombrie 2024. Le îndeplinea atunci, le îndeplineşte şi acum", a punctat Adrian Toni Neacşu.

Avocatul a explicat că termenul de 24 de ore de contestare a hotărârilor BEC prin care se admit/resping candidaturile curge de la miezul nopţii al zilei în care BEC-ul se pronunţă şi se împlineşte la miezul nopţii al zilei următoare.

"Altfel spus, dacă duminică în şedinţa BEC de la 18:00 vom avea hotărârile de admitere/respingere a candidaturilor d-lor Călin Georgescu şi Nicuşor Dan contestaţiile vor putea fi depuse la CCR până luni noaptea la ora 24. Dacă se depun după acea oră vor fi considerate tardive şi respinse ca atare. Curtea Constituţională soluţionează contestaţiile în termen de cel mult două zile de la înregistrarea lor la CCR, fie la registratură, fie prin e-mail, fie trimise prin poştă, teoretic fiecare contestaţie fiind soluţionată individual dar în mod practic mai mult ca sigur se vor conexa în câte un dosar pentru fiecare candidat (cel puţin o parte din ele) şi vor fi judecate împreună", a precizat Adrian Toni Neacşu.

O nouă conspiraţie juridică

"Circulă o nouă conspiraţie juridică fantasmagorică de care o să ne lovim des zilele următoare.

Naraţiunea spune că Biroul Electoral Central va respinge candidatura d-lui Călin Georgescu şi că această hotărâre va ajunge la ÎCCJ care o va confirma, astfel încât instanţa supremă să fie cea care îşi asumă măsura şi să nu se mai poată susţine că nu a existat acces la o instanţă de judecată. În acest fel s-ar respecta de formă recomandările Comisiei de la Veneţia privind asigurarea dreptului la apărare şi contradictorialitate, iar soluţia nu va mai putea fi contestată nici pe plan intern nici pe plan internaţional.

În diferitele ei variante, demiterea lui Toni Greblă ar fi avut loc tocmai pentru a se putea pune în mişcare acest scenariu (?).

Totul e fals şi e doar expresia unui delir a-juridic.

Singura cale de atac care se poate formula împotriva hotărârilor BEC de admitere/respingere a candidaturilor este Contestaţia la CCR (art. 31 din Legea 370/2004). Curtea Constituţională este instanţa electorală supremă în această materie. Hotărârea pronunţată de CCR este definitivă şi obligatorie, nu poate fi atacată nicăieri, nici în România, nici la Haga şi nici la Ottawa.

Aceste hotărâri ale Biroului Electoral Central nu pot fi atacate în justiţia obişnuită, eventuale contestaţii fiind inadmisibile (art. 5 alin 2 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ).

Mai mult, în nici o situaţie ÎCCJ nu judecă în contencios administrativ în prima instanţă, neavând nici măcar complete constituite pe aşa ceva. Este o bazaconie. Cea mai înaltă competenţă în prima instanţă aparţine curţilor de apel. E motivul pentru care prima cerere de anulare a Hotărârii 32/6.12.2024 a CCR a fost declinată de ÎCCJ la Curtea de apel Bucureşti: se depusese la instanţa greşită.

Procedura pentru depunerea, verificarea şi definitivarea candidaturilor este una simplă şi presupune termene foarte scurte, tocmai pentru că până pe 19 martie 2025 trebuie să se încheie complet cu privire la toţi, astfel încât să ştim cu ce candidaţi mergem mai departe. 48 de ore la BEC, 24 de ore pentru formulare contestaţiilor, 2 zile pentru CCR să se pronunţe definitiv. Nu e timp să se umble aiurea prin instanţele judecătoreşti obişnuite şi de aceea legea o interzice expres.

În ce priveşte raportul Comisiei de la Veneţia, acesta nu produce nici un efect în mod direct, 'obligaţia' era doar modificarea legislaţiei electorale şi a CCR astfel încât să le punem de acord cu standardele sugerate de experţi. Nu s-a făcut nimic pentru că toată atenţia a fost concentrată pe reluarea turului 2, aşa încât actualele alegeri au loc exact după aceleaşi legi şi proceduri ca cele de anul trecut.

Mai mult, raportul urgent al Comisiei din ianuarie 2025 este un document provizoriu, e punctul de vedere doar al experţilor raportori, el urmând să fie adoptat formal abia în şedinţa plenară din 14-15 martie 2025."