Exerciţii militare acvatice în Nistru: Armata rusă din Transnistria sfidează teritoriul R. Moldova

Aşa-zisul premier transnistrean, Pavel Prokudin, a participat la cel mai recent exerciţiu militar din stânga Nistrului. Potrivit oficialului, „Republica Moldovenească Nistreană” ar fi ameninţată militar de Republica Moldova şi Ucraina, notează Deutsche Welle.

Mai mult decât atât, aceste aplicaţii militare nu ar fi fost coordonate cu Forţele de Menţinere a Păcii, sau cu Comisia Unificată de Control de la Nistru. În planul elaborat de Districtul Militar Sud-Vest al Federaţiei Ruse se arată că militarii ruşi din Transnistria ar fi realizat „aplicaţii de trecere a obstacolelor acvatice” pentru a bloca şi a lichida presupuşi „terorişti”.

Conform sursei citate, ataşatul militar al Federaţiei Ruse a fost convocat de către ministrul Apărării al Republici Moldova, Anatol Şalaru, pentru a da explicaţii. Acesta, însă, nu s-a prezentat, invocând probleme.

„Am invitat ataşatul militar rus, însă a refuzat să vină făcând referire la nişte probleme. El a fost invitat de mine, nu de cineva din Minister, iar ataşatul militar rus aici trebuie să vină de câte ori îl chem eu, fiindcă el este ataşat militar şi lucrează cu Ministerul Apărării. El a refuzat să vină pentru că ştia despre ce este vorba şi nu avea niciun argument pentru asta”, a declarat Şalaru pentru Europa Liberă.

„Vom acţiona mai departe aşa cum cere legea ţării noastre şi aşa cum consider eu că este corect să acţionez. A fost o sfidare, în cazul de faţă au vrut să arate că ei sunt stăpâni în Transnistria şi nu vor renunţa. Dar deja e timpul să-şi facă bagajele şi să plece acasă”, a punctat ministrul moldovean al Apărării.

În acest context, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) de la Chişinău consideră astfel de acţiuni în care sunt implicate forţe militare străine aflate ilegal pe teritoriul R. Moldova şi subdiviziuni militare şi paramilitare ale unei entităţi pseudostatale nerecunoscute de nimeni, ca fiind sfidătoare şi inadmisibile.

“Judecând după declaraţiile făcute de către unii oficiali în cadrul acestor exerciţii militare, dar mai ales după modul în care acestea s-au desfăşurat, inclusiv forţarea râului Nistru cu utilizarea tehnicii blindate, se poate conchide fără echivocuri că scopul real al acestora este altul decât cel declarat”, se arată într-un comunicat al Ministerului.

La acţiunile militare de pe Nistru au reacţionat şi reprezentanţii societăţii civile, criticând reacţia Ministerului de Externe, considerând-o a fi una timidă. Fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, director executiv IDIS „Viitorul” a punctat că „pentru aceste fapte, MAEIE ar trebui să suspende imediat viza de intrare pe teritoriul Republicii Moldova tuturor militarilor ruşi, care au participat la aceste manevre ilegale, investigând statutul juridic al militarilor transnistreni implicaţi în aceste exerciţii de forţare a Nistrului”.

Cu o reacţie în acest sens ar fi trebuit să vină şi preşedintele R. Moldova, Nicolae Timofti. În opinia lui Munteanu, şeful statului ar trebui „să retragă cetăţenia Republicii Moldova oficialilor şi militarilor transnistreni care au participat la aceste provocări militare”.

„Totodată, ataşatul militar al Ambasadei Federaţiei Ruse, mult prea ocupat ca să se înfăţişeze la cererea Ministrului Apărării, ar trebui să fie declarat 'persona non grata' şi rugat să părăsească Moldova în 24 de ore. Aceasta e 'foaia de parcurs' pe care sfidarea ordinii constituţionale o cere autorităţilor responsabile la 25 ani de independenţă, nu discursuri sforăitoare şi ghirlande de flori pe la busturile istorice”, a conchis Igor Munteanu.

Directorul executiv „Promo-Lex”, Ion Manole, a comentat pentru DW că „orice conflict militar înseamnă grave încălcări şi abuzuri împotriva drepturilor omului. Din aceste considerente, exerciţiile militare, efectuate cu grave încălcări ale normelor dreptului internaţional şi într-o zonă de conflict reprezintă în mod clar o sfidare la adresa păcii în regiune. Tancurile străine, într-o ţară pe timp de pace, nu pot aduce prosperitate, dezvoltare sau drepturi respectate. O ştim din experienţa anului 1992”.