EXCLUSIV. Protestele din Erevan: Dans şi muzică contra politicii

”Ceea ce unii comentatori occidentali au catalogat în mod exagerat un Maidan armean nu a fost un protest împotriva guvernării armene şi nici n-am observat poziţii explicit anti-ruseşti sau prooccidentale. A fost doar un protest împotriva creşterii preţului la curent electric. Important este că societatea civilă a arătat că poate avea o anumită putere dacă este unită. Până la aceste demonstraţii, nu mai existau speranţe că poporul nostru şi societatea noastră civilă mai au vreun cuvânt de spus privind propria viaţă şi că mai pot schimba deciziile guvernului. Acum aceste speranţe au crescut”, relatează jurnalista armeană Anush Petrosyan din Erevan pentru Epoch Times România.

Pe una dintre străzile principale ale capitalei armene Erevan, Avenue Marshall Hovhannes Baghramyan, unde se află preşedinţia şi clădirea Adunării Naţionale, circulaţia este închisă deja de o săptămână. Locul aminteşte de o mare petrecere a tineretului, cu cântece, dansuri şi jocuri. Motivul pentru această ”petrecere a tineretului” este însă unul civic. Pe 17 iunie 2015, Comisia pentru reglementarea serviciilor publice a aprobat o cerere a furnizorilor de energie ai Armeniei de a creşte preţul la curent electric de la 1 august cu 16,7%. La început era vorba chiar despre o scumpire cu până la 40%.

Măsura a scos mulţi oameni pe stradă. La 19 iunie, reprezentanţii mişcării cetăţeneşti ”NU Jafului” au făcut apel la organizarea de acţiuni de protest pe bulevardul Baghramyan. S-au strigat sloganuri precum ”Nu Jafului!”, „Noi suntem stăpânii ţării noastre” sau ”Cu cât ne udaţi mai mult, cu atât vom creşte mai tare”.

Acest ultim slogan făcea referire la intervenţia violentă a poliţiei în dimineaţa de 23 iunie cu tunuri cu apă pentru dispersarea protestatarilor. În cadrul acesteia, 25 de manifestanţi au fost răniţi, dar asta nu i-a intimidat pe protestatari. În aceeaşi seară mii de armeni au ieşit din nou în stradă pentru a cere retragerea măsurii de creştere a preţului la curent.

În ciuda violenţei poliţiei, protestatarii au rămas paşnici. În mod clar a fost vorba despre un protest menit să blocheze creşterea facturii la curent, dar nu mai mult. Ca participant direct la evenimente, nu împărtăşesc aprecierile unor comentatori occidentali care au catalogat protestele ca un ”Maidan armean”, deoarece acestea nu pot fi în niciun caz comparate cu evenimentele de la Kiev. Nu a fost un protest împotriva guvernării armene şi nici n-am observat poziţii explicit anti-ruseşti sau prooccidentale. A fost doar un protest împotriva creşterii preţului la curent electric.

În noaptea următoare mai multe personalităţi proeminente ale Armeniei s-au postat ca un scut uman între poliţie şi demonstranţi pentru a împiedica noi violenţe. Demonstraţiile au durat o săptămână întreagă şi au fost însoţite de muzică, dans şi cântece. Nici poliţia, nici canicula de 40 de grade, nu au reuşit să-i alunge pe oameni.

Coordonatorii mişcării civice „NU Jafului“ au continuat să facă presiuni pentru eliminarea creşterii facturii la curent. Pe 27 iunie preşedintele Armeniei Serj Sarkisian a declarat că situaţia alimentării cu energie de către Reţelele de Electricitate Armenia, subsidiară a firmei ruseşti Inter Rao, va fi evaluată de experţi internaţionali, iar între timp guvernul armean va plăti subvenţii pentru a acoperi creşterea preţurilor la curent.

În noaptea următoare mai multe personalităţi proeminente ale Armeniei s-au postat ca un scut uman între poliţie şi demonstranţi pentru a împiedica noi violenţe.

O parte a demonstranţilor au considerat aceasta o victorie, dar alţii susţin că măsura este insuficientă şi au făcut apel la noi proteste. În acelaşi timp, poliţia i-a somat pe demonstranţi să părăsească bulevardul Baghramyan şi le-a oferit în schimb să protesteze în Piaţa Libertăţii, la o mai mare depărtare de clădirile guvernamentale. Atmosfera rămâne tensionată pentru că protestatarii refuză să părăsească piaţa.

În orice caz a fost un lucru mare faptul că guvernul a cedat puţin în urma unui protest popular. Waghinak Schuschanyan, unul dintre coordonatorii protestelor, a cerut manifestanţilor să continue protestul atât pe bulevardul Baghramyan, cât şi în Piaţa Libertăţii. „Trebuie să creştem presiunea străzii”, a spus el. Poliţia a reacţionat cu un nou ultimatum pentru părăsirea pieţei şi a ameninţat cu o intervenţie în forţă. Nu se ştie cum vor continua lucrurile.

În concluzie, demonstraţiile au fost de la bun început apolitice, iar opoziţia nu a fost prezentă. Societatea civilă a arătat că poate avea o anumită putere dacă este unită. Până la aceste demonstraţii, nu mai existau speranţe că poporul nostru şi societatea noastră civilă mai au vreun cuvânt de spus privind propria viaţă şi că mai pot schimba deciziile guvernului. Acum aceste speranţe au crescut.

Anush Petrosyan este jurnalistă freelancer în Erevan.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.