Oficialii ruşi se tem de o “Revoluţie Colorată” în Armenia

Legiuitorii ruşi au declarat miercuri că protestele care se desfăşoară în aceste zile pe străzile capitalei armene Erevan ar putea fi primul stadiu al unei “revoluţii colorate” similare cu cele care au răsturnat guverne în ţări post-sovietice, ţări precum Ucraina, Georgia sau Kîrgîzstan, conform Moscow Times.

“Nu are niciun sens să va amăgiţi singuri, toate revoluţiile colorate s-au dezvoltat de-a lungul acestor linii”, a declarat Konstantin Kosacev, şeful Comitetului Internaţional din cadrul Camerei Superioare a Parlamentului rus, a raportat miercuri agenţia rusă de ştiri RIA Novosti.

Mii de manifestanţi furioşi pe creşterea preţurilor la electricitate au ieşit pe străzile Erevanului la sfârşitul săptămânii trecute şi au ridicat baricade şi s-au ciocnit cu forţele de ordine. Ca răspuns, forţele de securitate au folosit tunuri cu apă pentru a dispersa mulţimile şi au arestat peste 200 de oameni. Protestele au continuat şi miercuri seara.

Monitorizare intensă

Rusia are adânci legături economice, politice şi militare cu Armenia şi oficialii din Moscova au declarat că au urmărit îndeaproape evoluţia situaţiei în fostul stat sovietic.

Şeful comitetului Dumei pentru relaţii cu fostele state sovietice, Leonid Slutsky, a declarat miercuri că situaţia este alarmantă, conform RIA.

La rândul său, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al administraţiei prezidenţiale ruse, a declarat marţi jurnaliştilor ruşi că Moscova urmăreşte îndeaproape evenimentele care se desfăşoară în Erevan.

“Răzbunare pentru Donbas”

Alţi legiuitori au comparat demonstraţiile armene cu prăbuşirea fostului guvern pro-rus din Ucraina în 2014, un proces pe care Kremlinul îl descrie ca fiind o lovitură de stat susţinută de elemente străine.

Serghei Markov, savant politic pro-Kremlin, a declarat miercuri pe Facebook că printre manifestanţii din Erevan este posibil să existe un număr mare de luptători din Ucraina.

Alţi experţi ruşi au plasat protestele din Armenia în contextul deteriorării relaţiilor dintre Occident şi Rusia, susţinând că statele străine ar putea încerca să provoace instabilitate.

Economii deficitare

În timp ce multe familii armene depind de banii trimişi de rudele care lucrează pe pământ rusesc, Rusia a fost în mod tradiţional un investitor important în companiile armene şi ruseşti care controlează mari segmente din industria armeană.

În octombrie 2014, Erevanul – care a suferit economic de pe urma tensionării relaţiilor cu vecinii săi Azerbaidjan şi Turcia – a declarat că se alătură Uniunii Economice Eurasiatice, condusă de Moscova şi promovată de preşedintele rus Vladimir Putin ca o contramăsură pentru Uniunea Europeană.

Dar legăturile apropiate cu Moscova au afectat în mod direct armenii, în condiţiile în care economia rusă a înregistrat lovituri puternice şi a alunecat anul trecut către recesiune datorită scăderii preţurilor globale la petrol şi a sancţiunilor occidentale.

Astfel, valoarea banilor trimişi de armenii care lucrează în Rusia a scăzut mult pe măsura prăbuşirii monedei ruse.

Scânteia rusească

Protestele armene – iniţial cauzate de creşterea cu peste 16% a preţurilor la electricitate începând cu 1 august – au adoptat o tendinţă anti-rusească deoarece compania armeană care deţine monopolul asupra energiei, Electric Networks of Armenia, este deţinută de grupul Inter Rao care este controlat la rândul său de statul rus.

Preşedintele Inter RAO este Igor Secin, un membru influent al Kremlinului şi şef al companiei petroliere ruseşti Rosneft, deţinută de stat. Inter RAO a urmărit iniţial o creştere de 40% a preţurilor la electricitate.

Moscova a obţinut controlul asupra Electric Networks of Armenia în urmă cu 10 ani când Erevanul a încheiat o serie de acorduri care au dus la situaţia în care diverse companii ruseşti au pus mâna pe mai multe active armene. Pe website-ul său, Inter RAO susţine că Electric Networks of Armenia deţine aproape un milion de clienţi.

Nu va fi un scenariu ucrainean

Analiştii şi experţii au declarat că aceste comparaţii între protestele din Armenia şi evenimentele din Ucraina din 2014 sau revoluţiile colorate din Georgia sau Kîrgîzstan sunt foarte înşelătoare.

Pe lângă faptul că Rusia nu are o graniţă terestră cu Armenia, o diferenţă cheie este conflictul îngheţat dintre Armenia şi vecina Azerbaidjan asupra regiunii montane Nagorno-Karabah, unde au loc schimburi de focuri regulate între trupele azere şi forţele armene, adaugă Moscow Times.

Pericolul instabilităţii şi reizbucnirii luptelor asupra teritoriului disputat ar înseamna că niciuna dintre taberele care se confruntă pe străzile Erevanului nu are vreun interes în a urma scenariul ucrainean, conform lui Vladimir Yevseyev de la Institutul pentru Statele Post-Sovietice din Moscova.

Alţi analişti au subliniat că evenimentele care se desfăşoară în Armenia sunt unice şi tipice acestei ţări.

“Este o situaţie complet diferită [de cea din Ucraina], o relaţie complet diferită şi un context economic şi social complet diferit”, a declarat Ismail Agakişiyev de la Universitatea de Stat din Moscova.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.