Evenimente politice care vor marca anul 2015

Primele trei luni ale noului an aduc alegeri pe un fond de instabilitate extremă în ţări precum Grecia, Nigeria sau Israel. Tot la început de an, Hillary Clinton se pregăteşte pentru a intra din nou în cursa prezidenţială. Iar în Egipt au loc alegeri pentru un Parlament căruia armata i-a redus puterile. Revista germană Spiegel prezintă câteva din evenimentele care vor influenţa lumea în 2015:

1 ianuarie: A început misiunea de formare a soldaţilor în Afghanistan

Autorităţile afgane speră să restabilească pacea şi securitatea în ţară, dar şansele sunt reduse. La sfârşitul lui 2014 a expirat mandatul ISAF, după 13 ani, menit să asigure securitatea şi reconstrucţia în Afganistan. Aproximativ 3.500 de soldaţi străini şi-au pierdut viaţa în cursul acestei misiuni.

Din 2015 a început misiunea celor 12.000 de soldaţi care trebuie să antreneze forţele de securitate afgane pentru ca acestea să ajungă să asigure singure stabilitatea şi securitatea în ţară. Diviziunile între diferitele grupuri şi triburi din ţară rămân însă ireconciliabile iar talibanii rămân o ameninţare.

Lituania introduce moneda euro

Lituania este ultimul stat baltic care adoptă moneda unică europeană, după ce Estonia a intrat în eurozonă în 2011, iar Letonia în 2014. Autorităţile de la Vilnius au vrut să introducă deja din 2007 euro, dar n-au reuşit din cauza inflaţiei ridicate. Pentru lituanieni introducerea euro insemană nu doar mai multe investiţii străine şi creşterea comerţului exterior, ci şi un nou pas în direcţia integrării europene care conferă ţării un sentiment de securitate în contextul conflictului din Ucraina şi a embargoului rusesc asupra importurilor de alimente din Lituania. Ca membru al zonei euro, ţara speră că va fi mai apărată de presiunile Moscovei.

11 ianuarie: Turul doi al alegerilor prezidenţiale în Croaţia

În contextul unei crize economice dure, preşedintele în exerciţiu, social-democratul Ivo Josipovic, a fost învins de fostul ministru de externe conservator Kolinda Grabar-Kitarovic.

Josipovic a fost ales şef al statului croat în 2009, pe baza promisiunilor că va combate corupţia. În ultimii ani, un fost premier şi mai mulţi miniştri au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie. În 2013 ţara a aderat la UE, preşedintele îndeplinându-şi astfel a doua mare promisiune de campanie. Totuşi situaţia economică a Croaţiei rămâne dificilă. Industria este la pământ, iar presiunea pe sistemele sociale creşte. Mai mult, rata şomajului este de 20%.

Început de an: Hillary Clinton se pregăteşte să candideze la preşedinţia SUA

Hillary Clinton anunţase că vă spune după anul nou dacă se va înscrie din nou în cursa pentru Casa Albă. Ea nu a precizat însă când va lua această decizie. De luni întregi, Hillary Clinton se încălzeşte prelungind suspansul. După ce şi-a scris memoriile despre perioada petrecută în fruntea Departamentului de Stat, a făcut un tur prin toată ţara pentru promovarea cărţii ei şi a participat în campania parlamentară din toamnă la numeroase talk-show-uri. Potrivit unor estimări, ea ar fi candidatul democrat cu cel mai mare procentaj în sondaje şi cele mai mari resurse financiare.

Posibilii ei contracandidaţi aşteaptă să vadă dacă va candida, pentru a vedea dacă merită să intre în cursă. Vicepreşedintele Joe Biden a sugerat deja că va renunţa la candidatură în acest caz. Cu cât întârzie Hillary anunţul, contracandidaţilor ei le va fi mai greu să strângă banii necesari pentru lansarea campaniei.

25 ianuarie: Alegeri anticipate în Grecia

Deşi alegerile parlamentare erau stabilite pentru 2016, grecii vor merge mai devreme la urne, după ce fostul comisar european Stavros Dimas a eşuat de trei ori să fie nominalizat preşedinte în Parlament.

Poporul va decide cine va conduce mai departe ţara aflată în pragul falimentului. Duelul are loc între premierul încă în funcţie, Antonis Samaras, preşedintele partidului Nea Demokratia şi Alexis Tsipras, carismaticul lider al Syriza, care promite că va pune capăt programului de austeritate, va renegocia memorandumurile semnate cu troica formată din BCE, CE şi FMI şi va obţine o tăiere a datoriei ţării de la creditori.

Samaras în schimb insistă pe faptul că dacă Syriza va ajunge la putere, toate eforturile de până acum de reformă şi redresare a economiei vor fi zădărnicite. El mizează pe voturile clasei de mijloc care se teme de experimente politice şi de o înrăutăţire a crizei economice. Printre alte probleme structurale, Grecia se confruntă cu un şomaj ridicat de peste 25%.

Alegerile anticipate vin într-un moment prost deoarece economia greacă abia începuse să-şi revină încet-încet, iar în februrarie expiră actualul program de ajutor pentru Atena. Apoi troica va decide dacă va elibera următoarea tranşă de 7 miliarde de euro, fără de care Grecia ar putea intra în incapacitatea de plată.

14 Februarie: Alegeri în Nigeria

La alegerile parlamentare din Egipt din luna martie li se va permite să candideze doar forţelor politice care susţin regimul instaurat de armată. Frăţia Musulmană şi aliaţii ei au fost obligate să intre în ilegalitate.

Ţara cea mai populată din Africa (174 de milioane de locuitori) este şi una dintre cele mai instabile. Alegerea Adunării Naţionale şi a preşedintelui ar putea să fie însoţită de violenţe.

În sudul dominat de creştini, rebelii răpesc frecvent manageri ai unor companii petroliere şi au făcut un adevărat model de afacere din asta, cu susţinerea populaţiei locale din Delta nigeriană, care suferă deoarece concernele petroliere otrăvesc apa, aerul şi solul.

În schimb, nordul predominant musulman al ţării este total expus atacurilor teroriste aproape zilnice cu bombe ale miliţiei islamiste Boko Haram. În statul Borno, secta controlează deja teritorii extinse şi este pe punctul de a cuceri oraşul Maiduguri.

Actualul preşedinte Goodluck Jonathan este complet depăşit de situaţia din ţară. În loc să combată secta teroristă, soldaţii săi ucid civili nevinovaţi. Jonathan nu şi-a îndeplinit niciuna dintre promisiunile făcute cu patru ani în urmă precum împărţirea mai echitabilă a miliardelor rezultate din petrol şi progrese în lupta anti-corupţie. Şi totuşi creştinul Jonathan candidează din nou în 2015. Nici contracandidatul său nu pare însă o opţiune prea bună. Muhammadu Buhari a mai ajuns odată şef de stat ca urmare a unui puci organizat în 1983 împotriva unui preşedinte ales democratic.

Martie: Alegeri-simulacru cu telenovelă de dinastie în Uzbekistan

Islam Karimov conduce deja de 25 de ani Uzbekistanul. În 1989 ţara mai era încă parte a URSS, iar Karimov ajungea prim-secretar al Partidului Comunist. Un an mai târziu a devenit preşedinte al Sovietului Suprem al URSS, iar în 1991 a declarat independenţa ţării sale de Moscova, dar Uzbekistanul n-a devenit niciodată o democraţie. Regimul îşi reprimă adversarii brutal şi manipulează alegerile.

La alegerile prezidenţiale din martie se va întâmpla ca şi până acum. Deşi este bolnav de inimă, Karimov va candida şi va câştiga. Totuşi ţara este zguduită de luni de zile de lupta pentru putere din familia Karimov. Fiica sa Gulnara era considerată ca având cele mai mari şanse să devină succesoarea lui. Ea a reprezentat ţara ca ambasadoare în Spania şi la ONU, dar apoi a căzut în dizgraţie şi a fost plasată în arest la domiciliu. Gulnara a dat vina pe sora ei mai mică, Lola, şi pe mama ei, Tatiana, care ar fi complotat cu şeful serviciului secret pentru a o înlătura.

17 Martie: Alegeri cu emoţii pentru Netanyahu

La numai doi ani de la ultimele alegeri parlamentare, israelienii sunt chemaţi din nou la urne. Premierul Benjamin Netanyahu a convocat alegeri anticipate şi mizează pe întărirea partidului său Likud şi a formaţiunilor naţional-religioase.

El speră la un al patrulea mandat de premier, dar popularitatea sa a suferit în ultimele luni pe fondul apropierii dintre Iran şi Occident în dosarul nuclear şi a războiului din vara trecută în Gaza care n-a reuşit să slăbească decisiv capacitatea Hamas de a lansa atacuri asupra Israelului. În plus, economia dă semne de slăbiciune, iar Netanyahu încearcă să-l scoată vinovat pentru asta doar pe ministrul de Finanţe şi fostul său partener de coaliţie, Yair Lapid. La alegerile din februarie se va vedea dacă va şi reuşi.

Până la sfârşitul lui martie: Alegeri parlamentare, cu binecuvântarea armatei, în Egipt

Noul preşedinte al Egiptului, fostul conducător al armatei, Abdel Fattah el-Sisi, permite alegerea unui nou Parlament. Potrivit legii, scrutinul trebuie să aibă loc până la sfârşitul lunii martie, dar nu li se va permite să candideze decât forţelor politice care susţin regimul instaurat de armată. Frăţia Musulmană şi aliaţii ei au fost obligaţi să intre în ilegalitate.

420 dintre cele 567 de locuri parlamentare sunt rezervate pentru candidaţi individuali. Cele mai mari şanse de a ocupa aceste mandate le au oamenii de afaceri bogaţi şi care au conexiuni cu armata. Ei au fost reprezentaţi în parlament şi pe vremea fostului dictator Hosni Mubarak în număr mare şi pot să cumpere sprijinul votanţilor. În rest, 120 de mandate sunt disputate de listele de partide, iar Sisi are dreptul de a numi personal 27 de parlamentari.

Cum Constituţia impusă de armată a redus semnificativ puterea Parlamentului, este de aşteptat ca un mare număr de cetăţeni să nu iasă la vot.

Va urma calendarul politic pentru lunile aprilie-decembrie.