Europa împotriva crizei

Mai multă Europa împotriva crizei, aceasta este reţeta. Angajamentul ferm al liderilor europeni la summitul G-20 privind 'adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru a salvagarda integritatea şi stabilitatea zonei euro' a fost suficient pentru a aduce puţină seninătate pieţelor financiare şi să restabilească deocamdată încrederea investitorilor în viitorul euro. Costul datoriei publice şi al primelor de risc ale ţărilor cele mai vitegite, precum Spania şi Italia, au scăzut semnificativ de-a lungul zilei, scrie vineri ziarul El Periodico.

Uniunea Europeană (UE) şi membrii zonei euro au la dispoziţie o săptămână pentru a consolida recuperarea încrederii şi să pună la punct, la summitul european 28 şi 29 iunie, un plan clar, detaliat şi ambiţios pentru a aprofunda integrarea economica şi politică şi a corecta astfel lacunele uniunii monetare proiectată de Tratatul de la Maastricht. Europa, ca urmare a agravării crizei de neîncredere faţă de zona euro, a fost protagonista forţată la summitul G-20 din Los Cabos (Mexic). Această criză de neîncredere, provocată de procesul greoi şi lent de salvare a Greciei, a cuprins în doi ani Irlanda şi Portugalia şi ameninţă acum să înghită Spania şi Italia, a patra şi a treia economie a zonei euro.

Teama unui colaps în aşa numita Eurozonă, cu consecinţe catastrofale la nivel mondial, i-a determinat pe ceilalţi lideri să ceară Europei un angajament mai ferm pentru a preverva integritatea zonei euro cu orice preţ şi să transpună acest angajament în Declaraţia G-20. 'Există un apel internaţional global pentru ca Europa să-şi aprofundeze integrarea', a recunoscut preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso. 'O Eurozonă mai puternică şi mai integrată s-a transformat într-o necesitate mondială reală. Este unul din mesajele cele mai importante ale summitului G-20', a adăugat el. 'UE este decisă dă demonstreze ireversibilitatea euro', a declarat la rândul său preşedintele UE, Herman Van Rompuy.

Eurozona s-a angajat la summitul G-20 să menţină Grecia în euro, să ajute Spania să-şi însănătoşească sectorul bancar pentru rupe relaţia dintre criza bancară şi datoria publică, să completeze integrarea economică europeană, să impulsioneze creşterea prin reforme şi investiţii şi să continue procesul de asanare a conturilor publice. De-a lungul anului, Eurozona s-a dotat cu un sistem de guvernare economică europeană. Aceasta a corectat una din carenţele uniunii monetare care trebuie însă completat cu două reglementări procedurale, care vor întări puterea Eurogrupului de a plasa o ţară sub tutelă şi de a o forţa sa-şi rectifice bugetul naţional.

Noul pas va fi acum un plan pentru a avansa spre o mai mare integrare economică şi politică care urmează să fie discutat la Consiliul European de la sfârşitul săptămânii viitoare, cu scopul de a stabili calendarul, etapele şi condiţiile pentru îndeplinirea fiecărei faze, aşa cum a cerut preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi. Acest plan ar confirma ireversibilitatea euro şi ar contribui la consolidarea încrederii investitorilor, în pofida unor probleme punctuale ale unor state din Eurozonă. Prima fază ar fi crearea eşalonată a unei uniuni bancare europene, cu un sistem de supraveghere europeană, un fond de recapitalizare şi lichidare a băncilor în criză şi un mecanism european de garanţie a depozitelor.

Acesta ar trebui completat însă cu o mai mare integrare fiscală, care să facă posibilă pe termen mediu emiterea de eurobonduri (obligaţiuni europene) şi o 'mutualizare' a datoriei publice prin crearea unui fond de răscumpărare a obligaţiunilor emise de statele din Eurozonă. Un alt obiectiv este crearea unui mecanism de intervenţie în caz de probleme, mai agil şi mai eficient, decât actualul şi viitorul fond de salvare european. Rigiditatea, exigenţele şi contrapartidele fondului de salvare au împiedicat până acum ca acesta să aibă efect de stingător de incendii pentru a contracara focarul declanşat pe pieţele datoriei publice a Spaniei şi Italiei.