Europa a întors spatele Israelului

Prin permisiunea de a continua construcţia de noi locuinţe la Ierusalim, Israelul 'a pedepsit' Palestina pentru statutul de 'stat observator' obţinut la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Comunitatea internaţională s-a dovedit nemulţumită de o asemenea întorsătură a lucrurilor. Marea Britanie, Franţa şi Suedia i-au convocat pe ambasadorii israelieni pentru explicaţii, iar Germania şi Rusia au exprimat proteste. După cum subliniază Nezavisimaia Gazeta, este vorba în primul rând de Uniunea Europeană (UE), ai cărei membri au votat aproape cu toţii - cu excepţia Cehiei - în favoarea rezoluţiei Adunării Generale a ONU pe marginea Palestinei sau s-au abţinut.

Decizia Tel Avivului de a construi 3.000 de noi locuinţe în Cisiordania şi Ierusalimul de Est, ca replică la întăririi statutului Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP) în cadrul ONU, a stârnit o reacţie extrem de negativă din partea ţărilor europene. Ca semn de protest, Marea Britanie l-a chemat pentru consultări pe ambasadorul israelian. Potrivit Londrei, această decizie pune sub semnul întrebării obligaţiile asumate de Israel pentru atingerea păcii cu palestinienii.

Ministerul de Externe al Marii Britanii a îndemnat Tel Avivul să-şi revizuiască intenţia, ameninţând că în caz contrar va avea o 'reacţie dură'. 'Regretăm recenta decizie a guvernului israelian de a construi 3.000 de noi locuinţe şi de a dezgheţa asimilarea zonei E-1. Acest lucru ameninţă perspectivele strategiei în vederea înfiinţării celor două state', se spune în declaraţia Ministerului britanic de Externe.

Ambasadorul israelian la Paris a fost şi el convocat luni dimineaţa la Ministerul de Externe al Franţei, unde i s-a adus la cunoştinţă nemulţumirea diplomaţiei franceze. 'Ambasadorului israelian i s-a amintit că Franţa este împotriva oricărei construcţii de colonii israeliene în teritorii palestiniene. Astfel de construcţii sunt ilegale din punctul de vedere al legislaţiei internaţionale. Din cauza lor părţile nu pot începe să se încreadă una în alta. Aceasta este o piedică în calea unei păci echitabile în Orientul Mijlociu (OM), pace care să se fundamenteze pe existenţa a două state - israelian şi palestinian', a declarat un reprezentant al ministerului.

Potrivit BBC, Londra şi Parisul au acţionat la unison, pentru a-i transmite Israelului un semnal clar.

Ambasadorul israelian a fost chemat pentru clarificări şi de autorităţile suedeze, iar Germania şi-a exprimat protestul faţă de 'planurile locative' ale Israelului. Cu toate acestea, Berlinul nu a anulat vizita premierului israelian Benjamin Netanyahu programată pentru miercuri, în timpul căreia ar urma să aibă loc 'o cină şi o discuţie amicală' cu cancelarul federal german Angela Merkel.

În ceea ce priveşte Moscova, aceasta şi-a exprimat îngrijorarea faţă de respectiva intenţie a părţii israeliene. 'Construcţia de colonii în teritoriile palestiniene ocupate de Israel în 1967, inclusiv în Ierusalimul de Est, este ilegală, nu este recunoscută şi este condamnată de Rusia, de întreaga comunitate internaţională. În ceea ce priveşte sistarea transferurilor de resurse financiare, un asemenea pas va duce la un şi mai mare deficit al bugetului ANP', se spune în comunicatul Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse.

Netanyahu respinge categoric criticile ţărilor europene. 'Vom continua construcţia de locuinţe la Ierusalim şi în toate locurile pe care le include harta de interese strategice ale Israelului', a declarat premierul israelian.

În ceea ce priveşte SUA, republicanii critică vehement Administraţia Obama pentru acest 'eşec diplomatic'. Reprezentantul permanent al SUA la ONU, Susan Rice, care parează deja de ceva timp acuzaţiile privind 'eşecul libian', a încasat acum critici pentru faptul că nu a reuşit să determine ţările europene să voteze împotriva rezoluţiei pe marginea ANP.

Potrivit analistului american Jonathan Schanzer de la Fondul pentru Apărarea Democraţiilor, rezultatul însuşi al votului din cadrul Adunării Generale a ONU nu a constituit o noutate: adevărata surpriză a fost aceea că 'o serie de state vest-europene nu s-au raliat la poziţia SUA şi nu au votat împotriva rezoluţiei'.

Într-adevăr, subliniază Nezavisimaia Gazeta, Cehia a fost singura ţară europeană care a votat împotriva rezoluţiei. S-au abţinut de asemenea Germania şi Marea Britanie, care adoptă adesea poziţii proisraeliene. Specialiştii se întreabă care ar fi explicaţia.

Pe de o parte, nu este exclus ca Angela Merkel să fi cedat în faţa potenţialului partener de coaliţie, Partidul Social-Democrat pro-palestinian. Pe de altă parte, după cum subliniază Schanzer, preşedintele Franţei, Francois Hollande, a atras după sine un întreg 'convoi mediteranean' - Spania, Italia şi Portugalia - în schimbul promisiunii de a le acorda sprijin în următoarea rundă a negocierilor pe marginea măsurilor drastice de economie.