Colonia E-1: o lovitură fatală pentru statul palestinian

Construcţia unei mari colonii israeliene în zona E-1, din apropierea Ierusalimului, desfiinţează continuitatea teritorială a Cisiordaniei. E-1 este la prima vedere o zonă muntoasă cu vedere la Marea Moartă; dar în termeni politici este responsabilă de sfârşitul răbdării europene şi de escaladarea tensiunii cu Israelul, ca urmare a extinderii aşezămintelor evreieşti. E-1, nu este doar proiectul unei colonii în plus, ci un ultim cui bătut în sicriul soluţionării a două state şi creării unui stat palestinian. Urbanizarea E-1 şi poziţionarea sa strategică va împărţi Cisiordania în două, iar continuitatea teritorială a unei viitoare Palestina ar fi pe veci fragmentată, notează marţi ziarul El Pais.

Este şi motivul pentru care Washingtonul a făcut, timp de mulţi ani din E-1, o linie roşie. Şi tot de aceea Israelul a anunţat că începe lucrările preliminare pentru a construi în această zonă, de abia acum, deşi proiectul există de mai multe decenii. Israelienii au pronunţat acum conştient cuvântul tabu, 'E-1'. Iar aceasta pentru că, dincolo de anunţarea construcţiei a 3.000 de noi locuinţe în teritoriul ocupat, este vorba de o coardă foarte sensibilă care dă de înţeles că recunoaştere mondială a palestinienilor la ONU nu este pe placul lor.

Datele pe care le deţine organizaţia Ir Amim, care urmăreşte îndeaproape extinderea colonizării în jurul Ierusalimului, arată că se prevede construirea a 3.500 de locuinţe şi a 2.100 de centre hoteliere pe acest munte arid. Centre comerciale şi o zonă industrială completează lista. Zona are o suprafaţă de 12 kilometri pătraţi, din care o parte este proprietate privată palestiniană. Dincolo de chestiunile geostrategice, urbanizarea ar forţa expulzarea a 11.000 de beduini care trăiesc în condiţii de sărăcie în această enclavă semi-deşertică, asigură organizaţia.

De pe culmile muntoase ale E-1 se întrezăreşte Ierusalimul de Est, marea Moartă şi chiar Iordania. În faţă ca un furnicar se poate vedea colonia Maale Adumim, unul din cele mai mari aşezăminte din Cisiordania, unde trăiesc 40.000 de israelieni şi care va fi nucleul dur al populaţiei care va beneficia la limitele sale muncipale de controversata expansiune. Urbanizarea zonei E-1 este una din marile ambiţii ale primarului din Maale Adumim, membru al partidului guvernamental Likud, şi care aspiră să transforme aşezarea într-un mare oraş la porţile Ierusalimului. Surse ale executivului israelian spun că ideea de a construi în zona E-1 nu este deloc nouă, că este un proiect din anii 90 din vremea premierului de atunci Yitzhak Rabin.

Israelul vrea ca, atunci când se va decide statutul final al teritoriilor, colonia Maale Adumim să poată fi legată de E-1 şi prin aceasta de Ierusalim. Face parte din interesele sale, notează organizaţia. De când ideea a apărut în urmă cu 20 de ani, aşezămintele din Cisiordania şi Ierusalimul de Est nu au încetat să crească, până la formarea unei centuri în jurul Oraşului Sfânt. Potrivit ziarului Haaretz, guvernul israelian a decis totodată să accelereze planul de construcţie a 1.700 de locuinţe, la Ramat Shlomo în Ierusalimul de Est, ca răspuns la votul de joi din Adunarea Generală a ONU.

Comitetul de planificare şi edificare a oraşului va analiza în două săptămâni controversatul plan care a fost anunţat în martie 2010 în plină vizită oficială în Israel a vicepreşedintelui SUA, Joe Biden. Ramat Shlomo este un cartier locuit de evrei ultraortodocşi din sectorul de est al Ierusalimului, care a fost anexat de Israel în 1967. Proiectul care urmează acum să fie relansat a fost paralizat după ce a provocat o criză diplomatică gravă între SUA şi Israel. Casa Albă a condamnat atunci planul de extindere a cartierului Ramat Shlomo, considerând că subminează procesul de pace. La rândul lor, palestinienii au îngheţat convorbirile directe cu Israel, după anunţ.