NATO vrea redirecţionarea datelor prin spaţiu. Se teme că Rusia ar putea tăia cablurile de internet submarine

Internetul a fost susţinut, de decenii, de o reţea vastă de cabluri submarine, în mare parte neprotejate. Reţeaua pare din ce în ce mai vulnerabilă.

O serie de cazuri misterioase recente de cabluri secţionate în Marea Baltică, puse de oficialii occidentali pe seama sabotajului rusesc, a scos în evidenţă expunerea acestora la atacuri, potrivit Business Insider.

În ziua de Crăciun, un cablu electric submarin din Marea Baltică şi mai multe cabluri de telecomunicaţii au fost secţionate, subliniind această ameninţare.

Oficialii din Finlanda investighează un petrolier legat de Rusia, despre care spun că ar fi putut întrerupe cablurile trăgându-şi ancora pe o distanţă de zeci de km pe fundul mării.

Incidentele au declanşat o cursă pentru protejarea infrastructurii, despre a cărei securitate mulţi analişti spun că a fost neglijată.

Planificarea unui HEIST

În prim plan se află un proiect finanţat de NATO: Hybrid Space/Submarine Architecture Ensuring Information Security of Telecommunications (HEIST).

Proiectul iniţial de testare urmează să coste aproximativ 2 milioane de dolari, inclusiv 400.000 de dolari de la NATO. Proiectul este dezvoltat de cadre didactice universitare împreună cu firmele Viasat şi SpaceX care se ocupă de serviciile de bandă largă prin satelit.

În cazul în care testele sunt încununate de succes, ţările şi companiile vor cumpăra apoi reţeaua pentru a finanţa o desfăşurare mult mai largă.

Ideea de bază este simplă: Să folosim sateliţii pentru a transmite anumite date, făcând Occidentul mai puţin dependent de cablurile submarine.

"Ambiţia noastră finală este să redefinim coloana vertebrală a internetului", a declarat Gregory Falco, profesor de inginerie la Universitatea Cornell, care lucrează la HEIST.

"În loc să cerem ca toate datele noastre să circule prin cabluri submarine (de care depinde 95% din Internet), am dori să permitem un ecosistem de opţiuni", a spus el. "Deşi se poate argumenta că aceste cabluri submarine de comunicaţii sunt foarte eficiente, nu sunt foarte rezistente la ameninţările naturale sau provocate de om".

La rândul său, Melanie Garson, profesor asociat în soluţionarea conflictelor şi securitate internaţională la University College London, a declarat pentru Business Insider:

"În general, orice măsură de creştere a rezilienţei arhitecturii noastre de comunicaţii este fundamental necesară. Abordarea pe mai multe niveluri a programului HEIST este un bun început".

Sprijin şi descurajare

Planul funcţionează prin echiparea cablurilor existente cu senzori pentru a detecta întreruperile, fie din cauza sabotajului, fie a evenimentelor şi accidentelor naturale.

În cazul unei întreruperi, acestea ar redirecţiona automat datele prin intermediul unei reţele de sateliţi.

O asemenea măsură ar putea acţiona ca un factor de descurajare, oferind navelor ostile mai puţine stimulente pentru a se apropia de cabluri.

Falco a declarat că tehnologia va fi testată în ianuarie, planul fiind de a avea "capacitatea funcţională de la un capăt la altul" până în decembrie 2026.

SpaceX are deja o reţea vastă de sateliţi, Starlink, care transmit Internet în întreaga lume către clienţi comerciali şi unele armate. Dar serviciul nu include conceptul de redirecţionare pe care îl investighează HEIST.

Ameninţarea la adresa cablurilor se intensifică

Între timp, Rusia reprezintă o ameninţare pentru cabluri şi are un motiv să le avarieze.

Potrivit analiştilor, Rusia ar putea încerca să pedepsească Occidentul pentru sprijinul acordat Ucrainei, vizând infrastructuri esenţiale precum cablurile.

În august, Business Insider a raportat că o unitate rusă secretă de sabotaj submarin, GUGI, a supravegheat cablurile, analiştii avertizând că Occidentul nu este pregătit să le apere.

Spaţiul este, de asemenea, periculos

Deşi două metode sunt mai bune decât una, sateliţii nu sunt nici ei imuni la perturbări.

Fenomenele meteorologice spaţiale şi coliziunile cu resturi (inclusiv "gunoiul spaţial" creat de om) pot deteriora sateliţii - precum şi atacurile unor puteri rivale precum China.

Experţii au avertizat că Rusia, la rândul său, ar viza probabil sateliţii dacă ar izbucni vreodată o luptă directă între ea şi SUA.

Ca răspuns, a început cursa pentru apărarea sistemelor de sateliţi, Pentagonul încercând să utilizeze tehnologii anti-blocare în cazul în care acestea ar fi atacate.

Falco a declarat că o parte esenţială a proiectului HEIST este asigurarea securităţii sateliţilor de rezervă.

Priorităţi

Există şi provocări tehnice extraordinare.

O combinaţie de sateliţi şi cabluri submarine a fost folosită mult timp pentru comunicarea datelor extrem de sensibile. Cu toate acestea, găsirea modalităţii de redirecţionare a datelor este o provocare de o altă amploare.

Falco a declarat că, la început, HEIST ar trebui să se concentreze asupra datelor cu prioritate maximă, deoarece ar fi imposibil să transfere totul.

Un alt expert în domeniul informaticii care lucrează la HEIST, profesorul Henric Johnson de la Blekinge Institute of Technology a fost de acord că provocarea este uriaşă.

El a citat complexitatea integrării tehnologiei în infrastructura existentă, rămânând în acelaşi timp în faţa ameninţărilor care evoluează rapid.

"Adversarii dezvoltă în permanenţă noi vectori de atac, cum ar fi exploatarea slăbiciunilor lanţului de aprovizionare sau utilizarea instrumentelor avansate de inteligenţă artificială, care necesită actualizări şi perfecţionări continue ale sistemului", a menţionat el.

Totodată. Johnson a declarat că HEIST nu ar trebui să fie văzut că o soluţie rapidă, ci ca parte a unui proces continuu de securizare a infrastructurii occidentale.

"Este important să recunoaştem că securitatea este un proces continuu. HEIST nu este o soluţie unică, ci o parte a unei strategii în evoluţie pentru a se adapta la riscurile emergente", a continuat el.