Trump şi Putin se vor întâlni la Budapesta pentru un nou efort de pace privind Ucraina

Preşedintele american Donald Trump se va întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin la Budapesta, ca parte a unor eforturi reînnoite de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a anunţat liderul de la Casa Albă joi, 16 octombrie, potrivit The Kyiv Independent.

Anunţul a urmat unei convorbiri telefonice de două ore şi jumătate între cei doi lideri, desfăşurate mai devreme în aceeaşi zi, în timpul căreia au convenit, de asemenea, să organizeze o întâlnire la nivel înalt între SUA şi Rusia săptămâna viitoare.

„Întâlnirile iniţiale ale Statelor Unite vor fi conduse de secretarul de stat Marco Rubio, împreună cu diverse alte persoane ce urmează a fi desemnate”, a scris Trump pe TruthSocial.

Deocamdată nu este clar cine va reprezenta Rusia la întâlnire.

„Preşedintele Putin şi cu mine ne vom întâlni apoi într-o locaţie convenită, Budapesta, Ungaria, pentru a vedea dacă putem pune capăt acestui război ‘ruşinos’ dintre Rusia şi Ucraina”, a adăugat preşedintele american.

Întrebat de reporteri, în cadrul unei conferinţe de presă, când va avea loc întâlnirea sa cu Putin, Trump a răspuns: „Aş spune în aproximativ două săptămâni. Destul de curând.”

Convorbirea are loc cu o zi înainte de vizita preşedintelui Volodimir Zelenski la Washington, unde acesta este aşteptat să solicite transferul rachetelor Tomahawk cu rază lungă de acţiune către Ucraina.

Apelul marchează primul contact direct dintre cei doi lideri după aproape două luni şi are loc în contextul tensiunilor crescute legate de blocajul discuţiilor de pace, după ce Putin a respins efectiv negocierile directe cu Zelenski — o iniţiativă susţinută personal de Trump.

Trump şi Putin au vorbit ultima dată pe 18 august, după întâlnirile lui Trump la Washington cu Zelenski şi liderii europeni. În urma acelui apel, preşedintele american a declarat că a început să aranjeze o întâlnire directă între preşedinţii Ucrainei şi Rusiei.

Zelenski a respins invitaţia lui Putin de a se întâlni la Moscova, spunând că este imposibil atât timp cât Rusia bombardează Ucraina, dar a afirmat în repetate rânduri că este pregătit să se întâlnească cu liderul rus pe teritoriu neutru.

Trump şi Putin s-au întâlnit, de asemenea, în Alaska, pe 15 august, pentru a discuta perspectivele unei înţelegeri de pace în războiul Rusiei şi cooperarea bilaterală mai amplă — prima lor întâlnire de la revenirea lui Trump la Casa Albă.

De la summitul din Alaska, nu s-au înregistrat progrese concrete în direcţia păcii.

Secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat reporterilor, după anunţul preşedintelui american, că Trump consideră o întâlnire între Putin şi Zelenski drept „posibilă”, adăugând că acesta „nu a închis uşa” unei eventuale întrevederi între cei doi lideri.

Potrivit Bloomberg, care citează surse anonime, întâlnirea l-a convins pe Putin că poate intensifica atacurile aeriene asupra Ucrainei fără a se confrunta cu o reacţie dură din partea Washingtonului.

De atunci, Rusia a escaladat atacurile asupra infrastructurii ucrainene, în timp ce implicarea diplomatică dintre Washington şi Moscova s-a redus. Rusia a fost, de asemenea, acuzată că a lansat drone deasupra mai multor oraşe europene, fiind raportate încălcări ale spaţiului aerian în diverse ţări.

Pe fondul tensiunilor sporite, Kirill Dmitriev, şeful fondului suveran de investiţii al Rusiei şi principalul negociator al lui Putin, a salutat convorbirea dintre Trump şi Putin drept „pozitivă şi productivă”.

Dmitriev i-a criticat în continuare pe aliaţii NATO, afirmând că „războinicii britanici şi europeni fac eforturi uriaşe pentru a submina perspectivele păcii”, adăugând că „dialogul, pacea şi cooperarea dintre SUA şi Rusia vor prevala.”

În aprilie, Parlamentul Ungariei a votat pentru aprobarea retragerii ţării din Curtea Penală Internaţională (CPI), ceea ce i-ar putea permite lui Putin să viziteze ţara în ciuda mandatului său de arestare emis în 2023 pentru răpirea copiilor ucraineni.

Premierul ungar Viktor Orban, al cărui guvern este considerat pe scară largă iliberal, a blocat sau a întârziat ajutorul militar pentru Ucraina, a menţinut legături cu Putin şi a repetat naraţiuni ale Kremlinului.

După anunţul lui Trump, Orban a scris pe X că întâlnirea planificată este „o veste grozavă pentru oamenii iubitori de pace din lume”, adăugând că Ungaria este „pregătită” să găzduiască preşedinţii.

Liderul american şi-a intensificat recent criticile la adresa Rusiei, declarând în septembrie că Ucraina ar putea câştiga războiul şi recuceri toate teritoriile ocupate de Rusia de la începutul invaziei.

SUA ia, de asemenea, în considerare furnizarea către Ucraina a rachetelor Tomahawk, care au o rază de acţiune de până la 2.500 de kilometri, permiţând Kievului să lovească ţinte adânc în interiorul teritoriului rus.

Apelul a avut loc în timp ce ambele părţi transmit poziţii înrădăcinate: Moscova a avertizat asupra unei escaladări, în timp ce Washingtonul analizează noi măsuri care ar putea remodela capacităţile Ucrainei pe câmpul de luptă.

Într-un briefing de presă ulterior apelului, consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Uşakov, a declarat că preşedintele rus a ridicat direct problema furnizării de rachete Tomahawk Ucrainei.

„Vladimir Putin şi-a reiterat punctul de vedere conform căruia Tomahawk-urile nu ar schimba situaţia de pe câmpul de luptă, dar ar provoca daune semnificative relaţiilor dintre ţările noastre, ca să nu mai vorbim despre perspectivele unei soluţionări paşnice”, a spus Uşakov, reafirmând opoziţia lui Putin faţă de eventualele livrări de arme.

Trump a declarat miercuri că Ucraina doreşte să „treacă la ofensivă” în războiul cu Rusia şi că va decide dacă va aproba o astfel de strategie după întâlnirea cu Zelenski la Washington, pe 17 octombrie.

Putin a avertizat pe 5 octombrie că înarmarea Ucrainei cu rachete cu rază lungă de acţiune, capabile să atingă Siberia, ar marca „o nouă etapă a escaladării” şi ar putea submina orice progres în relaţiile dintre SUA şi Rusia.