Era "deţinuţilor scriitori", pe cale să apună? Legea împotriva fentării executării pedepselor, pe masa Parlamentului

Nu puţine au fost cazurile în care nume grele din politică sau fotbal au ajuns la închisoare pentru corupţie, dar şi-au redus semnificativ pedeapsa după ce au elaborat o serie de lucrări ştiinţifice. Deşi nu s-au făcut niciodată remarcaţi în domeniul literar până să intre în puşcărie, ei au fost capabili să producă, pe bandă rulantă, opere de ''mare valoare'' pentru România.

Evident că au apărut nemulţumiri în spaţiul public, mai ales că asupra unora dintre aşa-numitele "lucrări ştiinţifice" au planat acuzaţii de plagiat - un fenomen destul de popular în ţara noastră.

Pentru a pune capăt acestei practici potenţial abuzive, senatorul Valeriu Todiraşcu, de la partidul Noua Republică, a depus la Parlament o Lege împotriva fentării executării pedepselor.

"Actuala lege a executării pedepselor permite fentarea pedepselor privative de libertate împotriva actelor antisociale. O persoană capabilă să elaboreze invenţii şi inovaţii valoroase sau lucrări ştiinţifice de certă valoare nu poate fi bănuită că nu a fost conştientă de consecinţele faptelor sale antisociale. Simpla continuare a activităţii sale uzuale de creaţie în penitenciar nu garantează că atitudinea antisocială a persoanei se va schimba în bine", se arată într-un comunicat al formaţiunii.

Senatorul Valeriu Todiraşcu cere abrogarea prevederii din Legea privind executarea pedepselor prin care se permite reducerea perioadei de detenţie cu 30 de zile "în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate".

În opinia politicianului, această prevedere nu are o justificare evidentă şi nu poate fi valabilă în cazul persoanelor cu o instrucţie de vârf şi cu o calificare profesională superioară, care nu pot invoca necunoaşterea legilor sau neînţelegerea consecinţelor actelor antisociale comise.

"O persoană capabilă să elaboreze invenţii şi inovaţii valoroase sau lucrări ştiinţifice de certă valoare nu poate fi bănuită că nu a fost conştientă de consecinţele faptelor sale antisociale. Simpla continuare a activităţii sale uzuale de creaţie în penitenciar nu garantează că atitudinea antisocială a persoanei se va schimba în bine.

În plus, comisia de eliberare condiţionată nu poate avea competenţa să judece valoarea unei invenţii sau a unei lucrări ştiinţifice şi nici să garanteze că respectiva invenţie sau lucrare nu este elaborată de cineva din afara penitenciarului şi însuşită de deţinut contra cost sau în schimbul altor foloase pe care le va furniza ulterior eliberării, autorului real", a subliniat Valeriu Todiraşcu.

Senatorul a evidenţiat că privarea de libertate nu are numai scop punitiv pentru persoana condamnată pentru încălcarea legii, ci are un important rol educativ. "Persoanele insuficient instruite pot să nu înţeleagă urmările unor fapte antisociale şi, de aceea, se presupune că şcolarizarea acestora ar putea duce la o mai bună înţelegere a rolului persoanei respective în societate şi la nerepetarea unor astfel de fapte."

Din perspectiva lui Todiraşcu, munca efectuată în timpul detenţiei şi participarea la cursurile de şcolarizare pentru formele de învăţământ general obligatoriu sau la cursurile de calificare ori recalificare profesională sunt motive pentru liberarea condiţionată deoarece s-a avut în vedere că printre cauzele săvârşirii de infracţiuni se numără instrucţia deficitară prin şcolarizarea precară şi lipsa unei meserii care să permită persoanei un câştig decent.

"Dacă se constată că persoana condamnată dă semne că se poate reîncadra în societate şi că nu este probabil că va mai întreprinde acte antisociale, se poate recurge la liberarea condiţionată înainte de executarea în întregime a pedepsei privative de libertate", a adăugat senatorul.