Epurarea prefecţilor. Chemat să dea raportul în Parlament, Cioloş le răspunde contestatarilor săi

Faptul că premierul Dacian Cioloş s-a apucat de "curăţenie" în administraţie înlocuind prefecţi şi subprefecţi, nu a fost deloc pe placul celor de la PSD şi ALDE. Dacă social-democraţii s-au rezumat doar la critici, ALDE a făcut demersuri pentru chemarea în Parlament a premierului Cioloş, pentru a da explicaţii cu privire la criteriile care au stat la baza numirii noilor prefecţi.

"Vă mărturisesc că, văzând titlul de dezbatere politică propusă, am ezitat să vin în faţa dumneavoastră astăzi pentru a participa la dezbaterea propusă. În lectura pe care eu o dau articolului 206 din Regulamentul Camerei Deputaţilor nu văd în ce măsură criteriile în desemnarea prefecţilor intră în categoria problemelor de interes major pentru viaţă politică, economică sau socială fiind o problemă administrativă a Guvernului, conform legislaţiei actuale", a declarat luni, în faţa plenului Camerei Deputaţilor, Dacian Cioloş, citat de Agerpres.

Premierul a subliniat că Executivul are competenţa exclusivă în numirea şi eliberarea din funcţie a prefecţilor.

"Numirea şi eliberarea din funcţie a prefecţilor sunt de competenţa exclusivă a Guvernului, iar criteriile avute în vedere în numirea noilor prefecţi sunt doar o componentă a unui proces de analiză realizat la nivelul Guvernului prin intermediul Ministerului de Interne. Nu înţeleg să detaliez de la caz la caz rezultatele analizei efectuate, care cade în sfera prerogativelor executive", a afirmat Dacian Cioloş.

Schimbările de prefecţi şi subprefecţi au avut la bază analiza Ministerului de Interne. Acest proces este unul continuu, premierul arătând că inclusiv prefecţii numiţi recent ar putea fi schimbaţi dacă nu performează.

"Analiza MAI este un proces continuu, astfel încât inclusiv cei numiţi recent ar putea fi schimbaţi în perioada următoare în cazul în care nu performează sau în cazul în care se constată probleme în desfăşurarea activităţii lor. Acest proces de evaluare, de urmărire a activităţii prefecţilor este permanent şi aşa cum Guvernul are această atribuţie, să numească şi să demită prefecţi, o va face în funcţie de performanţa pe care aceştia o vor dovedi", a adăugat Dacian Cioloş.

În acelaşi timp, premierul susţine că a solicitat analiza Ministerului de Interne pentru ca prerogativa de schimbare a prefecţilor să nu fie arbitrară.

"În cazul actualului Guvern niciun prefect sau subprefect fixat definitiv pe funcţie prin concurs nu a fost schimbat. Schimbările au vizat exclusiv prefecţi sau subprefecţi pe care Guvernul precedent i-a numit temporar prin exceptare de la regulile prevăzute de lege", a adăugat şeful Executivului.

Premierul a indicat că prefecţii care au fost schimbaţi fie nu au performat, fie nu au reuşit să susţină corespunzător politica Guvernului în teritoriu, fie nu au respectat echidistanţa politică.

"Sistemul de numire a prefecţilor şi subprefecţilor a permis numirea aproape sistematică a unor oameni cu simpatii politice sau chiar membri de partid, pentru că acesta a fost sistemul. În ultimii ani, toţi cei recrutaţi pentru posturi de conducere deconcentrate sau prefecţi aveau puţine şanse să fie numiţi dacă nu aveau susţinere politică sau chiar dacă nu erau membri de partid.

Desigur, nimeni nu trăieşte într-un glob de cristal, problema apare când aceste simpatii politice afectează calitatea activităţii desfăşurate, imparţialitatea din perspectiva politică de care prefectul va trebui să dea dovadă", a mai afirmat Dacian Cioloş.

Primul ministru a punctat că nouă prefecţi şi trei subprefecţi au fost numiţi de guvernele precedente respectând procedura normală prevăzută de lege.

"Toţi ceilalţi zeci de prefecţi sau subprefecţi, în total de 90, au fost numiţi prin excepţie de la procedura normală, evitându-se astfel concursuri pentru definitivarea pe post, aceştia putând fi demişi şi înlocuiţi oricând. În consecinţă, ceea ce reprezintă din punctul meu de vedere o problemă de interes major în sensul articolului 26 din Regulamentul Camerei Deputaţilor pentru care vin astăzi în faţa dumneavoastră cu toată deschiderea este situaţia înalţilor funcţionari publici", a arătat premierul.

Dacian Cioloş a spus că cei care fac parte din categoria funcţionarilor publici, printre care se află prefecţii şi subprefecţii, ar trebui să constituie o resursă umană de calitate testată.

"Am constatat că avem de-a face cu o legislaţie al cărei spirit iniţial a fost deturnat prin numeroase modificări", a arătat premierul, precizând că aceste schimbări vizează Legea 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici şi HG 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici.

Şeful Executivului a evidenţiat că această HG care vizează numirea înalţilor funcţionari în urma unui concurs de evaluare a competenţelor nu a fost aplicată niciodată.

"În prezent, analizăm care este cea mai bună soluţie pentru a reveni cel puţin la spiritul reglementărilor iniţiale, dacă nu chiar să le îmbunătăţim în parametri care să asigure un profesionalism sporit pentru ansamblul administraţiei publice româneşti", a subliniat Dacian Cioloş.