Eminescu uneste romanii: declararea Zilei Nationale a Culturii Romane pe 15 ianuarie

Cultura este sufletul unei natiuni, o natiune fara cultura dispare. Iata de ce acest act de identificare a zilei nasterii lui Eminescu cu Ziua Nationala a Culturii Romane poate fi considerata benefica pentru cultura prezenta si viitoare a Romaniei.

Domnul Acad Eugen Simion, cel care a initiat aceasta zi, a declarat ca “o natiune culturala, o democratie autentica, are nevoie de o zi a culturii pentru a-si omagia traditiile si valorile spirituale si morale”.

Initiativa Academiei preluata apoi de deputatul Victor Socaciu, de a proclama o Zi Nationala a Culturii Romane, omagiindu-l astfel pe Eminescu, s-a concretizat printr-o lege votata cu mult entuziasm anul trecut de catre parlamentari.

Nascut la 15 ianuarie 1850 la Botosani, Eminescu, este cel mai important poet roman si reprezinta in esenta spiritualitatea romaneasca.

Desi au trecut mai mult de 150 de ani de la primele sale poezii publicate, genialul poet este inca aproape de noi prin creatiile sale in versuri, proza si publicistica sa , datorita raporturilor sale cu modernitatea si cu spatiul universal al umanitatii. Operele lui Eminescu sunt reale si actuale pentru fiinta umana, pastrandu-si peste vreme nealterate sensibilitatea si profunzimea. Eminescu da existentei omului solutii de recuperare a armoniei prin vis, poezie si iubire, dezvaluie o noua relatie intre fiinta umana si univers.

Anul acesta se aniverseaza pentru prima data Ziua Nationala a Culturii Romane, eveniment de importanta majora pentru cultura romaneasca cu mari perspective in evolutia viitoare a culturii, prin etalarea spiritului romanesc, a constiintei nationale, a moralitatii si demnitatii.

Academia Romana a sarbatorit aceasta zi prin organizarea a 2 evenimente.

Expozitia colectiei de arta donate Academiei Romane de profesorul Acad. George Oprescu, colectie care nu a mai fost expusa pana in prezent. Ca membru al Comitetului de cooperare intelectuala de la Paris, George Oprescu a fost un cunoscator al graficii straine, dar si a celei romanesti. Timp de 2 zile, sambata, 15 ianurarie si luni, 17 ianuarie 2011 este expusa o selectie de stampe, dintre care le mentionam pe cele realizate de: Nicolae Grigorescu, Gheorghe Patrascu, Theodor Pallady, stampe italienesti din sec. 16, 17, 18 ale lui A.Cherubino, Ubaldo Gandolfi, Mauro Gandolfi, stampe frantuzesti ale lui Degas, Edouard Manet si Carot, precum si stampe japoneze ale lui Utagada Kunisada, Utamaro Kitagawa, Hokusai Katsushika. Sunt de asemenea expuse scrisori si opere manuscrise ale unor personalitati precum Martha Bibescu, George Calinescu, Lucian Blaga, Albert Einstein, Thomas Mann, Henri Focillon, Louis Lumiere, John Galsworthy, care pot fi studiate si admirate de vizitatorii acestei expozitii.

In Aula Academiei Romane, in prezenta unui public numeros - printre care fosti presedinti romani, senatori, deputati, academicieni, profesori, elevi si studenti - a fost sarbatorita aceasta zi prin expuneri ample privind realizarile si proiecte de viitor culturale si stiintifice ale celui mai inalt for al intelectualitatii romane.

Presedintele Academiei Acad. Ionel Haiduc a dat citire mesajului presedintelui Senatului, Mircea Geoana, precum si unui mesaj entuziast din partea scriitorilor romani din Canada, care sunt sufleteste aproape de cei din Romania, sarbatorind si ei ziua culturii romane.

Acad. Dan Berindei considera ca traim un moment insemnat pentru viata spirituala romaneasca si a mentionat rolul Academiei in promovarea culturii romane in contextul culturilor lumii, precum si faptul ca dezvoltarea culturii nationale contribuie la trezirea constiintei nationale.

Inca de la infiintarea sa la 1 aprilie 1866 sub numele de Societatea Literara Romana, Academia Romana a avut ca scop primordial ortografia, elaborarea dictionarului general al limbii romane si gramatica. Dl. Acad. Marius Sala arata ca aceste trei obiective au fost indeplinite, romanii avand in prezent o gramatica a limbii romane, care este facuta intr-o abordare dialectica si sincronizata cu celelalte limbi europene. Dupa 140 de ani, timp in care si-au adus aportul ilustre personalitati romane, precum A.D. Xenopol, B.P. Hasdeu, A. Philipide, S. Puscariu, Iorgu Iordan, Al. Graur si mai apoi Marius Sala si Gh. Mihaila, au fost completate si publicate toate literele dictionarului academic.

Actorul Dorel Visan a surprins audienta prin recitarea unui fragment dintr-o piesa neterminata a lui Eminescu, si anume monologul lui Decebal inainte de a se sinucide. Problemele filozofice profunde cuprinse in aceasta creatie demonstreaza inca o data cat de legat este Eminescu de problemele existentiale ale romanului, fiind purtatorul de cuvant al spiritualitatii noastre atat in interiorul tarii cat si in afara ei.

Aceasta sarbatoare pentru cultura noastra a fost amplificata si de faptul ca ziua de 15 ianuarie a fost decretata si in Republica Moldova ca Ziua Nationala a Culturii Romane, dupa cum a anuntat Acad. Mihai Cimpoi, care a venit de la Chisinau cu aceasta veste imbucuratoare; astfel ca au avut loc si dincolo de Prut numeroase manifestari culturale.

Evenimente ca acestea pot promova cultura romana de la rolul micii Cenusarese europene cu numai 0,12% din bugetul Romaniei in 2011, la un loc de frunte care ne poate individualiza si oferi recunoastere ca natiune.