Emigranţi lăsaţi să moară după o serie de erori, conform unui raport (media)

O listă de erori comise de nave de război ale NATO şi ale unor gărzi de coastă europene au condus la moartea a zeci de emigranţi care au fost lăsaţi să plutească în derivă, relevă un raport oficial privind soarta unei ambarcaţiuni cu refugiaţi ale căror semnale de ajutor au rămas fără un răspuns zile întregi în Marea Mediterană.

O investigaţie efectuată timp de nouă luni de Consiliul Europei a dezvăluit erori umane şi instituţionale care i-au condamnat la dispariţie pe ocupanţii ambarcaţiunii, scrie în ediţia sa de miercuri cotidianul britanic The Guardian. Erori ale vaselor militare şi comerciale care au navigat în apropiere, plus ambiguitatea gărzilor de coastă în privinţa recepţionării apelurilor de urgenţă şi confuzia manifestată de autorităţi în organizarea unei operaţiuni de salvare au fost agravate de lipsa de planificare de către ONU, NATO şi statele europene în perspectiva unei creşteri inevitabile a afluxului de refugiaţi din Africa de Nord în cursul intervenţiei internaţionale din Libia.

The Guardian a prezentat prima dată povestea vasului cu emigranţi 'lăsaţi să moară' în mai 2011, după ce a adunat mărturii de la puţinii supravieţuitori ai tragediei. Ambarcaţiunea, care a plecat de la Tripoli cu 72 de emigranţi africani ce încercau să ajungă în Europa, a avut probleme cu curenţii marini timp de două săptămâni, înainte de a naufragia pe coastele libiene.

În pofida apelurilor de urgenţă, a localizării ambarcaţiunii şi a identificării de către oficiali ai gărzilor de coastă europene, nu a avut loc nici o încercare de salvare. Cu excepţia a nouă persoane, toţi ocupanţii vasului au murit de sete şi inaniţie sau în furtuni, printre victime aflându-se şi doi bebeluşi.

Autorul raportului, Tineke Strik, care reia afirmaţiile lui Mevlüt Çavusoglu, preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în perioada incidentului, descrie tragedia ca o 'zi neagră pentru Europa'; ea a declarat pentru The Guardian că aceasta dezvăluie dublul standard al continentului în ceea ce priveşte preţuirea vieţii umane.

'Putem vorbi cât dorim despre drepturile omului şi importanţa respectării obligaţiilor internaţionale, dar dacă în acelaşi timp lăsăm pur şi simplu oamenii să moară - poate pentru că nu cunoaştem identitatea lor sau pentru că vin din Africa - aceasta spune cât de lipsite de sens sunt cuvintele', a afirmat dna Tineke Strik, membră al Comitetului Consiliului pentru migraţie, refugiaţi şi persoane strămutate şi raportor special însărcinat cu investigarea cazului.

Incidentul a devenit cunoscut ca urmare a relatărilor îngrozitoare ale supravieţuitorilor, dar raportul clarifică faptul că multe tragedii similare au avut loc în tăcere în ultimii ani. Anul trecut, în Marea Mediterană a fost înregistrat un număr record de decese în rândul emigranţilor. 'Dacă te gândeşti la atenţia pe care a acordat-o media naufragiului navei Concordia şi apoi o compari cu cele peste 1.500 de vieţi de emigranţi pierdute în Mediterană în 2011, diferenţa este izbitoare', a subliniat dna Strik.

În pofida faptul că NATO a pretins iniţial că nici una dintre navele sale nu a recepţionat semnalele de alarmă de pe vasul cu imigranţi, raportul relevă că astfel de apeluri au fost trimise de Maritime Rescue Co-ordination Centre (MRCC) din Roma şi ar fi trebuit să fie recepţionate de cel puţin o navă aflată sub comanda NATO - fregata spaniolă Méndez Núńez, care s-a aflat în imediata vecinătate a ambarcaţiunii cu emigranţi şi era echipată cu elicoptere. Operaţiunea de salvare ar fi fost foarte uşoară, a afirmat un oficial NATO.

'NATO a declarat regiunea zonă militară sub controlul său, dar nu a reacţionat la apelurile de urgenţă trimise de Rome MRCC', se arată în raport. Potrivit documentului, o altă navă, Borsini - vas italian care nu se afla sub comanda NATO în perioada aceea - era de asemenea în apropierea vasului cu emigranţi când au fost transmise semnalele de ajutor.

Raportul, care va fi prezentat joi Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi la care The Guardian a avut acces, concluzionează că moartea celor 61 de emigranţi aflaţi în ambarcaţiune, plus a altor doi care au murit la scurt timp după ce au ajuns pe uscat, 'ar fi putut fi evitată' şi critică NATO şi statele membre pentru că nu au cooperat pe deplin cu investigaţia consiliului.

Raportul concluzionează că vasul militar trebuie să fi fost sub comanda NATO, adăugând: 'De aceea NATO trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru că a ignorat apelurile de ajutor' ale emigranţilor din ambarcaţiune.

'Acest raport este numai începutul. Mediterana este una dintre cele mai aglomerate mări de pe planetă, totuşi nimeni nu a reuşit să-i salveze pe aceşti emigranţi. Avem nevoie de mai multe răspunsuri şi voi continua să le caut. Aceşti oameni nu trebuiau să moară şi cei responsabili trebuie să dea socoteală', a declarat dna Strik.

'Acesta a fost, clar, un incident tragic. Totuşi, în timp ce NATO l-a informat pe raportorul Consiliului Europei, nu există nici o înregistrare despre vreun avion sau navă sub comanda NATO care să fi văzut sau să fi luat legătura cu ambarcaţiunea cu emigranţi în cauză, deşi au avut loc misiuni de căutare şi salvare executate de acele navele şi de elicoptere atât în zilele de dinaintea acestui incident, cât şi după aceea', se arată în răspunsul dat de Alianţă întrebărilor adresate de publicaţia britanică The Guardian.