Elefantul din cameră: Coreea nu poate exista fără sprijinul Chinei - descoperă un raport congresional

Regimul chinez foloseşte Coreea de Nord ca pe o păpuşă, susţine un nou raport al Serviciului Congresional pentru Cercetare (CRS) din SUA.

“Într-adevăr, China pare să fi trecut de la presarea Coreei de Nord cu relaţia militară la susţinerea securităţii şi supravieţuirii regimului nord-coreean”, conform unui raport din 5 ianuarie 2015.

Mai mult de jumătate din noul raport asupra proliferării de către China a rachetelor şi armelor de distrugere în masă se referă la relaţiile regimului chinez cu tovarăşii nord-coreeni.

CRS este o agenţie legislativă nepartizană din cadrul Bibliotecii Congresului Statelor Unite, care lucrează exclusiv cu Congresul american.

Armata de Eliberare a Poporului, care are rolul de a proteja Partidul Comunist Chinez, consideră regimul nord-coreean o “zonă tampon”, conform raportului, care menţine forţele Statelor Unite şi ale Coreei de Sud “sub paralela 38”, care a devenit graniţa aproximativă dintre cele două Corei.

Această declaraţie se potriveşte cu analizele anterioare, şi repetate în linii mari, că regimul chinez încearcă să împiedice prăbuşirea regimului nord-coreean, atât de teama că un număr mare de refugiaţi vor intra în China cât şi din cauză că, mai important, o prăbuşire a Nordului va duce la o reunificare a acestuia cu peninsula coreeană aflată sub controlul conducerii de la Seul.

Beijingul este extrem de alarmat de posibilitatea ca un aliat militar al SUA să îi devină vecin direct sau ca trupele americane să ajungă până la graniţele sale, a susţinut un raport din august 2013 al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice.

Legături militare

Armata nord-coreeană cooperează cu armata regimului chinez pe mai multe nivele. Cea mai recentă destăinuire, din partea CNN, este aceea că hackerii militari ai Biroului 121 – ce aparţine de armata Coreei de Nord – au baze de operaţiuni în Shenyang, China.

Dar, cel mai serios lucru stă în faptul că regimul chinez susţine programul nord-coreean de arme nucleare. La masa discuţiilor nucleare China joacă un rol dublu.

Regimul chinez a votat pentru extinderea sancţiunilor împotriva Coreei de Nord în 2009 şi din nou în 2013. Totuşi, conform CRS, deşi susţine declarativ sancţiunile, regimul chinez continuă să încalce aceste sancţiuni prin propriile sale exporturi.

În ciuda sancţiunilor, Coreea de Nord continuă să primească echipamente pentru programele sale de arme nucleare – unele provenind din China şi având o aşa zisă utilizare duală, adică şi pentru aplicaţii civile şi pentru aplicaţii militare.

Înaintea testărilor de rachete făcute de Coreea de Nord în august 1998 şi iulie 2006, armatele chineză şi nord-coreeană “au avut un contact la nivel înalt”, conform CRS.

În anii recenţi, relaţiilor militare ale celor două state păreau să se răcească dar, în 2009, ministrul chinez al apărării Liang Guanglie a vizitat Coreea de Nord timp de 5 zile.

Mai recent, în noiembrie 2011, fostul lider nord-coreean Kim Jong-il şi fiul său, actualul dictator comunist, s-au întâlnit cu generalul chinez Li Jinai, un membru al Comisiei Militare Chineze. “La scurt timp după vizita chinezilor”, susţine CRS, “Nordul a anunţat în 30 noiembrie 2011 că a făcut progres în privinţa îmbogăţirii uraniului.”

Un stat instabil

În timp ce regimul chinez foloseşte Coreea de Nord la un nivel politic şi militar, totuşi se pare că Beijing-ul are suficient de multe probleme cu Phenianul la un nivel social.

A avut loc o serie de crime comise de cetăţeni nord-coreeni care au trecut graniţa în China – aparent pentru a fura mâncare şi bani. Patru cetăţeni chinezi au fost împuşcaţi şi ucişi de un soldat nord-coreean în satul chinez Nanping din provincia Jilin. Aproximativ 20 de săteni din Nanping aparent au fost ucişi de nord-coreeni în anii recenţi, conform Blomberg News, care citează un oficial senior în condiţii de anonimat.

În prezent, regimul chinez trimite miliţii civile pentru a ajuta la securizarea graniţei sale cu Coreea de Nord. Această mişcare s-ar putea să nu rezolve problema esenţială dar, în orice caz, ar putea fi utilă Nordului prin capturarea cetăţenilor săi care vor să fugă din Coreea de Nord într-un loc mai bun.

Patrulele civile sunt similare cu patrulele de grăniceri înfiinţate de regimul chinez în 2003. Conform CRS, situaţia a prins un nou contur în august 2003 când Wen Wei Po, un ziar din Hong Kong ce are legături cu regimul chinez, a printat un articol în care se întreba dacă suportul Chinei pentru Coreea de Nord serveşte în continuare interesele regimului chinez. “China a luat măsuri care păreau să preseze Coreea de Nord, inclusiv folosirea Armatei de Eliberare a Poporului.”

La scurt timp după aceea, în septembrie 2003, China şi-a înlocuit poliţia paramilitară cu soldaţi, pe care i-a plasat de-a lungul graniţei cu Coreea de Nord, şi a început să ridice garduri. Chiar şi atunci, totuşi, totul părea să facă parte dintr-un spectacol de faţadă.

Într-un raport din 2004 către Congres, Departamentul american al Apărării a declarat că statul chinez “a evitat să ia măsuri reale pentru a presa Coreea de Nord”. Raportul a susţinut că este posibil ca mişcarea chinezilor de a ridica gânduri să ascundă de fapt nesiguranţa regimului, adăugând că Beijing-ul va folosi în continuare această situaţie ambiguă pentru a opri fluxurile de refugiaţi sau pentru a răspunde în cazul unei prăbuşiri a regimului nord-coreean.

Se pare că regimul chinez a creat un monstru pe care nu îl poate controla pe deplin, aşa cum spune o veche zicală din China, “Celui care călăreşte un tigru îi este frică să se dea jos”.

Un profesor de la Universitatea Peking şi un observator apropiat al politicilor regimului chinez a avertizat în februarie 2010, conform CRS, că “Beijing-ul nu va accepta o implozie a Phenianului şi nici nu va privi pasiv dacă alte ţări câştigă control politic şi militar în Coreea de Nord.”

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.