Efectele amânării revizuirii Constituţiei
Liderii USL au ajuns la un acord de principiu şi au convenit amânarea revizuirii Constituţiei pentru anul 2014. Totodată, se amână şi regionalizarea, proiect indisolubil legat de revizuirea Constituţiei.
În anul 2012, premierul Victor Ponta anunţa că proiectul de reorganizare administrativ-teritorială a României va fi un proiect prioritar pentru USL în anul anul 2013.
“Regiunile trebuie să primească recunoaştere în Constituţie, păstrând judeţele actuale. Chiar cred că judeţele actuale trebuie să rămână. Regiunile vor fi deasupra. Asta nu înseamnă mai multă birocraţie. 1 ianuarie 2014, atunci când începem noul exerciţiu financiar, trebuie să ne găsească cu regiuni, cu un singur minister pentru acestea. Nu prea înţeleg rolul Ministerului Dezvoltării Regionale dacă vom avea regiuni”, explica Ponta în septembrie 2012.
Între timp, Comisia de Revizuire a Constituţiei a finalizat proiectul de revizuire, dar planurile USL au fost date peste cap de Curtea Constituţională.
CCR a decis să accepte reducerea pragului la referendum de la 50% la 30%, dar modificarea legii referendumului poate intra în vigoare abia la un an după modificare.
USL a trebuit să se replieze întrucât, în actualul context politic, un referendum cu prag de 50% este greu de validat. “Dacă nu ai Constituţie, nu poţi să faci regionalizare. Sunt, evident, legate”, explica Victor Ponta.
Regionalizare în 2014, planul B pentru 2013
„Planul B este că regionalizarea va fi anul viitor. Nu este doar o amânare, ci şi o pregătire mult mai minuţioasă”, explica Victor Ponta poziţia USL, după decizia Curţii Constituţionale.
La rândul său, co-preşedintele USL, Crin Antonescu, a explicat că revizuirea Constituţiei cu un prag de 30% ţine de anumite calcule strategice, pe care cei de la USL trebuie să le ia în considerare. “Aceste două proiecte vizează viitorul României. Nu este permis, nu ne este permis să ratăm aceste obiective”, a precizat Antonescu.
Liviu Dragnea, artizanul proiectului de reorganizare administrative-teritorială, a detaliat planul B al USL.
“Dacă nu se modifică Constituţia în această toamnă (…), atunci vom întra pe planul B şi vom începe să construim arhitectura instituţională regională în aşa fel încât deja să începem să funcţionăm ca şi sistem public. Vom proceda la descentralizarea masivă a competenţelor către structurile existente, respectiv consilii judeţene şi primării, urmând ca regiunile administrative să fie efectiv înfiinţate când va fi revizuită Constituţia”, declara Liviu Dragnea cu ocazia unei dezbateri la Ploieşti pe tema regionalizării.
Efectele amânării regionalizării pentru România
În septembrie 2012, premierul Victor Ponta spunea că motivul principal al regionalizării este intrarea în exerciţiul bugetar 2014-2020 al Uniunii Europene cu o Românie împărţită în regiuni.
Bugetul european multianual va acorda prioritate pentru regiuni, în toate ţările Uniunii. Faptul că România nu va fi organizată în regiuni va face mai dificilă absorbţia fondurilor europene pentru ţara noastră.
Conform unor surse din cadrul USL, un alt motiv pentru care se tergiversează regionalizarea este opoziţia manifestată de preşedinţii de Consilii Judeţene. Sursele din USL susţin că aceştia nu agreează o formă de organizare superioară judeţului pentru că şi-ar pierde din puteri.
Când s-ar putea face regionalizarea
Conform liderilor USL, referendumul de revizuire a Constituţiei ar putea fi organizat în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale.
Crin Antonescu motiva această alegere prin prisma faptului că alegerile prezidenţiale suscită un mare interes şi ar favoriza atingerea pragului de 30%, impus de noua formă a legii referendumului.
Organizarea consultării populare în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale ar putea ridica o serie de probleme tehnice şi legislative pentru Guvern. Liderii USL au avansat varianta în care referendumul s-ar putea întinde pe două zile. Însă alegerile prezidenţiale se desfăşoară într-o singură zi, conform Constituţiei actuale.
2015 devine an electoral
Convocarea referendumului de revizuire a Constituţiei concomitent cu alegerile prezidenţiale ar urma sa aibă loc în luna decembrie 2014. Asta ar împinge regionalizarea pentru anul 2015, pentru că, odată cu intrarea în vigoare a noii Constituţii, trebuie organizate alegeri pentru structurile de conducere în noile regiuni.
Tot în scenariul adoptării noii Constituţii, se prefigurează şi o dizolvare a actualului Senat. Conform proiectului de Constituţie, actualul Senat va deveni Camera Regiunilor şi va avea atribuţii în reprezentarea parlamentară a regiunilor.
Macovei: "Reorganizarea administrativă a USL, pe pofta baronilor"
Într-o postare pe blogul personal, europarlamentarul Monica Macovei nota că "Aşa numita viziune a USL de reorganizare administrativă are la bază principiul “Să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimic”. Căci ce altceva înseamnă ideea ca pe lângă cele 41 de consilii judeţene existente, 41 de deconcentrate de toate felurile, fiecare cu şefii, angajaţii, maşinile şi cheltuielile sale, să se adauge încă 8 regiuni. Adică, încă 8 noi structuri, plus Consiliul Regional şi Consiliul Economic Regional. În loc de reducerea birocraţiei, USL vrea mărirea acesteia. În loc de reducerea cheltuielilor publice, USL vrea creşterea cheltuielilor publice. În loc de mai puţini baroni, USL vrea mai mulţi. Normal, îşi face socoteala că dacă va ajunge la putere va avea prea multe guri şi buzunare de satisfăcut".
Viziunea USL nu are legătură cu nevoia ţării de accesare şi folosire eficientă a fondurilor europene, mai uşoară în condiţiile debirocratizării, "ci doar cu socotelile electorale şi presiunile exercitate de baronii care, fără funcţii, vor fi în imposibilitatea de a-şi satisface clientela. Iar opoziţia faţă de propunerea PDL are legătură doar cu dificultatea de a-şi împărţi algoritmic candidaţii, inevitabil mai puţini", mai adauga Monica Macovei.
Sursă informaţii: rNews.
