Economist: România se duce spre stagflaţie, nu spre recesiune. E cel mai prost scenariu

Economia stagnează, iar asta înseamnă că ne ducem, din păcate, spre stagflaţie, nu spre recesiune, a atras atenţia, joi, economistul Adrian Negrescu.

"Este cel mai prost scenariu pentru că dacă în recesiune economia se curăţă de firmele neperformante, îşi restartează motoarele, în stagflaţie lâncezeala economică este la ordinea zilei. Firmele se complac într-o stare de supravieţuire, investiţiile îngheaţă, iar inflaţia mănâncă puternic din puterea de cumpărare, din vânzările din economie. În plus, dacă recesiunea poate fi depăşită prin măsuri foarte bine definite, din stagflaţie vom ieşi cu mare greutate, singura noastră şansă fiind aceea de a atrage banii europeni", a declarat Adrian Negrescu.

Expertul a explicat că datele Institutului Naţional de Statistică privind dinamica PIB în primul trimestru demonstrează că situaţia se înrăutăţeşte în economie.

"Construcţiile, comerţul şi mai ales industria dau semne clare de scădere, iar efectele se vor vedea în datele din T2. Ce putem face? Trebuie ca autorităţile să privească la datele reale din economie, să evite să cadă în capcana efectelor inflaţioniste (încasări mai mari la buget) şi să se focuseze pe atragerea banilor europeni, infuzie financiară menită să compenseze, în parte, efectele creşterilor de taxe", a adăugat Adrian Negrescu.

Un semnal pozitiv după primul pachet "Bolojan"

"România devine frecventabilă pentru investitorii străini. Finanţele au reuşit să adune peste 5 mld.euro de pe pieţele externe, în prima emisiune după show-ul electoral care ne-a trimis în rândul ţărilor bananiere, riscante pentru investiţii. Mai mult chiar, ofertele investitorilor au fost de peste 15 mld. dolari ceea ce arată că încep să aibă din nou încredere în capacitatea României de a reveni pe linia de plutire.

E un semnal excelent şi din prisma evaluării ratingului de ţară, pe care Fitch o va face luna viitoare.

De ce ne împrumutăm? Pentru că, din păcate, suntem dependenţi de împrumuturi pentru a finanţa cheltuielile cu salariile, pensiile, investiţiile etc. Anul acesta statul va imprumuta 50 mld. euro, iar până acum a atras jumătate din sumă. Sper ca, în anii următori, să reducem factura împrumuturilor externe ca urmare a măsurilor de restructurare a cheltuielilor publice."