Economia rusă nu mai poate susţine mult războiul lui Putin împotriva Ucrainei [Expert în economie]

Expertul în economie Anders Aslund afirmă că economia Rusiei este într-o stare mult mai proastă decât pare, iar acest lucru l-ar putea forţa pe Vladimir Putin să înceteze războiul împotriva Ucrainei încă de anul viitor, relatează Fortune.

Într-un editorial recent publicat pe Project Syndicate, Aslund a citat obstacolele financiare, tehnologice şi demografice care apasă asupra economiei ruse, ce se îndreaptă spre „cvasi-stagnare”, şi a estimat că sancţiunile occidentale reduc PIB-ul cu 2%-3% în fiecare an.

„În plus, situaţia se va înrăutăţi pentru Putin, poate chiar împiedicându-i campania de agresiune împotriva Ucrainei”, a adăugat Aslund.

El a menţionat că serviciul de spionaj al Ucrainei a afirmat luna trecută că deţine documente ruseşti care indică faptul că Kremlinul doreşte să încheie războiul cât mai curând posibil în 2025, pe fondul presiunii economice şi financiare tot mai puternice.

„Fie că este adevărat sau nu, acest scenariu ar avea sens”, a declarat Aslund, autorul cărţii "Capitalismul de Clică al Rusiei: Drumul de la Economia de Piaţă la Cleptocraţie”.

În primul rând, sancţiunile occidentale au alimentat „inflaţia ascunsă” în Rusia, împiedicând-o în acelaşi timp să atragă fonduri de pe pieţele financiare globale şi forţând-o în schimb să se bazeze pe rezerve.

Pe fondul constrângerilor, Kremlinul şi-a limitat deficitul bugetar anual la 2% din PIB, adică aproximativ 40 de miliarde USD. Cu toate acestea, având în vedere că rezervele de lichidităţi din fondul naţional de bogăţie al Rusiei au fost reduse la 55 de miliarde USD în martie, rezervele statului ar trebui să se epuizeze anul viitor, a declarat el.

Între timp, înapoierea tehnologică a Rusiei a fost agravată de "exodul de creiere" al celor mai buni şi mai inteligenţi care au părăsit ţara după invazie, precum şi de sancţiunile occidentale, represiunea de tip sovietic şi „cleptocraţia” lui Putin, a adăugat Aslund.

În alte părţi ale economiei Rusiei, exporturile de arme s-au prăbuşit, deoarece cererea din partea propriilor trupe ale ţării împiedică vânzările către ţări străine. Maşinăria de război a lui Putin are, de asemenea, o problemă cu forţa de muncă, deoarece şomajul scăzut, exodul masiv al ruşilor şi numărul tot mai mare de victime de război limitează capacitatea de a strânge mai multe trupe.

Cu rezervele financiare pe sfârşite, Rusia va avea probleme cu calculele bugetare. Aslund a estimat că Rusia va cheltui în acest an aproximativ 190 de miliarde de dolari, adică 10% din PIB, pentru război, iar Kremlinul nu mai are de unde să taie - în afară de cheltuielile de război - pe măsură ce invazia asupra Ucrainei se apropie de împlinirea a trei ani.

„Ucraina ar putea câştiga războiul dacă ar dispune de încă 50 de miliarde de dolari pe an, precum şi de undă verde pentru a bombarda ţinte militare din interiorul Rusiei”, a declarat el.

Alţii au făcut, de asemenea, evaluări sumbre ale economiei Rusiei. Institutul pentru economii emergente al Băncii Finlandei a publicat joi un raport potrivit căruia creşterea va încetini la doar 1% în 2025 şi 2026, de la 3,5% în acest an.

Pentru a menţine rata actuală de creştere, Rusia ar trebui să înregistreze câştiguri majore în productivitate, dar acest lucru este foarte puţin probabil din cauza tuturor investiţiilor în armată şi în război, se arată în raport.

Lipsa forţei de muncă şi incapacitatea de a cumpăra piese de schimb sau echipamente noi din Occident vor împiedica, de asemenea, creşterea economică, a adăugat acesta.

„Având în vedere schimbările politice mioape ale Rusiei, condiţiile din economia sa în timp de război s-ar putea schimba brusc”, se arată în raport.