După încetarea tratatului INF, Putin cere discuţii cu SUA pe tema controlului armelor

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luni că Rusia va trimite noi rachete cu rază intermediară doar în cazul în care SUA face acest lucru şi a cerut lansarea unor discuţii urgente pe tema controlului armelor pentru a se preveni o cursă haotică a înarmării după încetarea unui pact nuclear cheie, potrivit Associated Press.

Putin a făcut remarcile după ce Tratatul privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară (INF) a fost desfiinţat la sfârşitul săptămânii trecute şi după ce SUA şi-a anunţat intenţia de a testa şi desfăşura arme anterior interzise de acordul încheiat în 1987.

SUA a susţinut că s-a retras din acord din cauza presupuselor încălcări ale prevederilor acestuia de către Rusia, care a negat acuzaţiile.

Liderul rus a condamnat ieşirea americanilor din tratatul INF “într-o manieră unilaterală şi pe baza unui motiv exagerat”, precizând că mişcarea a tensionat “în mod serios situaţia globală şi a generat riscuri fundamentale pentru toţi”.

Putin a afirmat într-o declaraţie că Rusia va monitoriza cu atenţie acţiunile Statelor Unite şi va răspunde în acelaşi fel dacă SUA dezvoltă şi desfăşoară noi rachete cu rază intermediară.

Tratatul INF, care a fost semnat de preşedintele american Ronald Reagan şi liderul sovietic Mihail Gorbaciov, a interzis producerea, testarea şi desfăşurarea rachetelor balistice şi de croazieră cu lansare terestră şi cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 km. Astfel de arme au fost considerate destabilizatoare din cauza timpului mai scurt de care au nevoie pentru a atinge ţintele comparativ cu rachetele balistice intercontinentale, amplificând probabilitatea unui conflict nuclear ca urmare a unei alerte false de lansare.

“Dacă primim informaţii de încredere că SUA a finalizat dezvoltarea şi a lansat producţia de sisteme relevante, Rusia va trebui să se implice într-un proces complet de dezvoltare a unor rachete similare”, a declarat Putin.

SUA a acuzat Rusia de dezvoltarea şi desfăşurarea unei rachete de croazieră care aparent ar fi încălcat prevederile tratatului INF. Moscova a negat acuzaţiile şi a acuzat în schimb Washingtonul de nerespectarea acordului.

Putin a precizat că Rusia se va baza acum pe rachetele sale existente cu lansare aeriană X-101 şi Kinzhal, pe rachetele Kalibr transportate de submarine şi nave de luptă, precum şi pe potenţiale noi arme, inclusiv racheta hipersonică Zircon pentru a-şi asigura securitatea.

De asemenea, liderul rus a confirmat o promisiune făcută anterior de Moscova de a nu desfăşura arme cu rază intermediară înainte ca SUA să le amplaseze în apropierea graniţelor Rusiei.

“Acţiunile noastre cu privire la dezvoltarea, producerea şi desfăşurarea de rachete cu rază intermediară şi lansare terestră vor fi în mod exclusiv reciproce şi în oglindă”, a afirmat Putin. “Nu le vom desfăşura decât după ce sunt dislocate rachete cu rază intermediară produse de americani” în zone în care ar putea ameninţa Rusia.

Un parlamentar de top rus a susţinut în comentarii difuzate de agenţii ruse de ştiri că declaraţia lui Putin este un avertisment către naţiunile care acceptă să găzduiască rachete americane.

“Acele cuvinte au fost adresate aliaţilor SUA. Acele naţiuni care vor găzdui rachete vor deveni în mod automat şi voluntar ţinte pentru armele nucleare”, a declarat Konstantin Kosacev, liderul Comisiei pentru Afaceri Externe în camera superioară a Parlamentului Rusiei.

De altfel, în ultimii ani, o serie de oficiali ruşi au subliniat că România este ţintă a rachetelor Rusiei deoarece găzduieşte la Deveselu o parte a scutului anti-rachetă american.

În plus, Putin a subliniat la rândul său că ieşirea SUA din INF ar putea pava drumul pentru încetarea altor acorduri de control al armelor şi ar putea declanşa o cursă totală a înarmării.