După ce au pierdut un proces împotriva ONU, 'Mamele de la Srebrenica' reclamă acum Olanda pentru masacrul de la Srebrenica
Femeie bosniaca in cimitirul victimelor masacrului de la Srebrenica, in care au murit peste 8 mii de baieti si barbati musulmani, macelariti de sarbii bosniaci sub privirile contingentului olandez al trupelor ONU pentru pace (DIMITAR DILKOFF / AFP / Getty Images)
Asociaţia 'Mamele de la Srebenica' a participat luni în Olanda la prima înfăţişare a cauzei care analizează plângerea civilă depusă împotriva acestei ţări pentru uciderea a mii de bărbaţi musulmani, în 1995, în acest oraş din Bosnia. Asociaţia a pierdut deja în 2013 o reclamaţie similară împotriva Naţiunilor Unite depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CDEO) de la Strasbourg, informează ziarul ABC.
Curtea europeană a decis atunci că ONU, responsabilă a misiunii desfăşurată de 'căştile albastre' olandeze în Srebrenica, beneficiază de imunitate. De data aceasta, mamele şi-au schimbat strategia şi au cerut judecătorilor tratament egalitar. Ele se bazează în acest sens pe faptul că Tribunalul de Apel din Haga a găsit statul olandez vinovat de moartea familiilor a doi musulmani, un interpret şi un electrician.
Sentinţa Tribunalului a clarificat unul din episoadele cele mai dureroase din istoria recentă a Olandei. Potrivit judecătorilor, deşi 'căştile albastre' au acţionat în războiul din Balcani sub steagul ONU, statul olandez este cel care controla militarii. Şi avea prin urmare responsabilitatea asupra securităţii celor doi bosniaci musulmani.
Amândoi lucrau într-un complex destinat protecţiei enclavei Srebrenica şi aveau un permis care le permitea să se deplaseze fără probleme. Ei făceau parte din echipa olandeză deşi erau civili. Hassan Nuhanovic, interpretul a scăpat cu viaţă, însă tatăl şi fratele său pentru care a cerut permis - care le-a fost refuzat - au murit în mâinile trupelor sârbo-bosniace. Şi mama lui a fost asasinată. Electricianul Rizo Mustafic, care a rămas fără documente, a avut şi el aceeaşi soartă.
Familiile lor au câştigat un proces istoric în septembrie 2013 şi speră să primească despăgubiri de la guvernul olandez. Deşi sentinţa Curţii Supreme olandeze restrângea responsabilitatea statului doar la aceste două victime, 'Mamele de la Srebrenica' au reclamat tratament egalitar pentru toţi morţii. Asociaţia reprezintă circa 6.000 de persoane. Cei morţi, aproximativ 8.000 de oameni, erau militari dar şi bătrâni şi adolescenţi care au fost împuşcaţi de soldaţii generalului sârbo-bosniac, Ratko Mladic.
Tribunal Internaţional de Justiţie al ONU a calificat în 2007 masacrul drept genocid. Nuhanovic şi rudele lui Mustafic au mers mai departe şi au cerut ca Thom Karremans, comandantul olandez al 'căştilor albastre' să fie judecat. Îl acuză de genocid şi crime de război. Avocata lor, Liesbeth Zegveld, vrea ca tribunalele olandeze să oblige Procuratura generală a statului să intervină.
Nu va fi însă uşor, având în vedere că în martie procurorii au decis că Thom Karremans şi doi ofiţeri ai săi nu au fost implicaţi în aceste morţi. Avocata consideră că decizia a fost politică şi vrea să extindă ancheta realizată la momentul respectiv.
Enclava Srebrenica a fost plasată sub protecţia ONU în momentul ocupării sale, la 11 iulie 1995, de forţele sârbe din Bosnia, comandate de generalul Ratko Mladic. Slab înarmate şi cu efective reduse, 'căştile albastre' olandeze nu au facut faţă masacrului. Sârbii din Bosnia au executat aproximativ 8.000 de musulmani, în cel mai sângeros masacru din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
