Dosarul şpăgii: 35 de "naşi" de la CFR, cercetaţi în libertate

Din cei 70 de angajaţi ai CFR, care au fost reţinuţi în dosarul referitor la şpăgile pe care le luau de la călători, 35 au fost puşi vineri în libertate şi urmează să fie cercetaţi în continuare, având interdicţia de a părăsi ţara. Decizia a fost luată de magistraţii Tribunalului Braşov care au respins propunerea procurorilor de arestare preventivă.
CFR-ist intr-o locomotiva din gara de nord a Timisoarei. (BOGDAN FLORESCU/The Epoch Times Romania)
Cristina Boiangiu
26.10.2012

Din cei 70 de angajaţi ai CFR, care au fost reţinuţi în dosarul referitor la şpăgile pe care le luau de la călători, 35 au fost puşi vineri în libertate şi urmează să fie cercetaţi în continuare, având interdicţia de a părăsi ţara. Decizia a fost luată de magistraţii Tribunalului Braşov care au respins propunerea procurorilor de arestare preventivă.

În total, au fost audiaţi 81 de angajaţi ai CFR despre care existau indicii sa ar fi implicaţi în luarea de şpagă de călători. Persoanele reţinute au fost împărţite în două loturi - de 35 şi respectiv 33 de persoane, iar pentru alţi doi angajaţi nu s-a solicitat emiterea de mandate de arestare.

Primul lot, de 35 de persoane, a ajuns la Tribunalul Braşov, care a decis punerea lor în libertate. După ora 17, este aşteptată decizia instanţei şi pentru cel de al doilea lot.

Mai multe descinderi au avut loc, joi dimineaţă, la sediul CFR Călători din Bucureşti şi la regionalele CFR Călători din ţară, pentru a fi puse în executare mandatele de aducere pentru angajaţii suspectaţi de fapte de corupţie. Este vorba despre aşa numiţii "naşi" care încasau diverse sume de la călătorii pe care îi lăsau să circule fără bilete şi nu îi amendau.

"Conductorii de tren luau bani de la călătorii care circulau fără bilet. Le cereau bani pentru a nu le întocmi acte premergătoare contravenţiei la regimul circulaţiei pe calea ferată, aşa cum prevede legea. Ulterior, pentru a-şi putea desfăşura în continuare acest gen de activitate dădeau o parte din banii primiţi mai departe către superiori, iar la rândul lor aceştia îi dădeau mai departe mai sus, până la nivelul revizorilor", a declarat purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Braşov, Alina Popescu.

În dosar sunt vizate aproximativ 200 de persoane, care ar fi prejudiciat statul cu 200 de milioane de lei în perioada pentru care s-a realizat ancheta. Angajaţii în cauză sunt acuzaţi de dare de mită, luare de mită, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi difuzare de informaţii nedestinate publicităţii.

Silaghi: Pierderi de 700 de milioane de lei

CFR a acumulat, de-a lungul timpului, pierderi totale de peste 700 de milioane de lei, a declarat ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi. El a dat vina pe angajaţii care au făcut posibilă o pierdere atât de mare.

"Azi (joi - n.r.) s-a finalizat o anchetă şi, pe lângă problemele de dotări pe care le are CFR Călători, există aceste probleme care se anchetează de câteva luni şi azi au avut finalitate, prin aceste audieri. Pierderile adunate de CFR Călători de-a lungul anilor sunt de 700 de milioane de lei, iar anul acesta când am preluat ministerul mai aveau pierderi 300 de milioane de lei. Una dintre sursele acestor pierderi este acest comportament al lucrătorilor de la CFR Călători", a afirmat Silaghi.

Ministrul a declarat că aşteaptă ca procurorii să ia măsuri împotriva persoanelor găsite vinovate. "Măsurile le va lua procuratura, nu noi. În rest, este nevoie de ordine şi disciplină pentru ca societatea să funcţioneze. Cu siguranţă sunt nereguli şi în alte părţi. Va fi un exemplu puternic pentru ei ce se întâmplă azi", a precizat Silaghi.

Traseul banilor încasaţi de "naşi"

Peste 200 de milioane de lei au încasat "naşii" de la CFR care preferau să iau şpagă de la călătorii care circulau fără bilet în loc să-i amendeze. Sumele nu erau păstrate doar de către conductori, ci aceştia transmiteau mai departe către şefii lor o parte din încasări.

Transferul banilor de la conductori către superiorii lor se făcea în toaletele trenurilor, iar la Bucureşti, banii erau predaţi prin intermediul chioşcurilor de ziare sau de băuturi răcoritoare de pe peronul Gării de Nord, au descoperit anchetatorii.

"Conductorii de tren luau bani de la călătorii care circulau fără bilet. Le cereau bani pentru a nu le întocmi acte premergătoare contravenţiei la regimul circulaţiei pe calea ferată, aşa cum prevede legea. Ulterior, pentru a-şi putea desfăşura în continuare acest gen de activitate, dădeau o parte din banii primiţi mai departe către superiori, iar la rândul lor aceştia îi dădeau mai departe mai sus, până la nivelul revizorilor", a declarat purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Braşov, procurorul Alina Popescu.

Ancheta a vizat o perioadă de un an şi jumătate, timp în care a fost strânsă suma de aproximativ 200 de milioane de lei. "Acest prejudiciu poate să exprime contravaloarea tuturor tichetelor de transport care ar fi trebuit să fie încasate de conductorii de tren şi nu au fost, raportat la perioada de un an şi jumătate de când au fost făcute cercetările", a precizat procurorul.

Oamenii legii urmează să stabilească destinatarii finali ai banilor.

Ancheta a pornit de la Regionala CFR Braşov şi a fost extinsă apoi şi în alte zone. Joi au fost emise mandate de aducere pentru 81 de persoane suspectate că sunt implicate în luarea de mită.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor