Analiza lui Lăzăroiu - Cutremur în servicii. Reaşezarea plăcilor tectonice

Fostul consilier prezidenţial, Sebastian Lăzăroiu, a vorbit, în cadrul unei analize postate sâmbătă pe contributors.ro, despre cutremurul recent din servicii - plecarea lui George Maior de la şefia SRI şi acuzaţiile care îl vizează pe cel care i-a luat locul, Florian Coldea - subliniind că jocurile mici de la Bucureşti bat întotdeauna rolurile majore care ni se atribuie pe scena internaţională.

Context internaţional

Sebastian Lăzăroiu aminteşte că, într-un interviu recent acordat Fox News, George Friedman (Stratfor) a declarat că "Statele Unite intenţionează să aducă vehicule blindate americane, artilerie şi alte mijloace militare în statele baltice, Polonia şi România".

Friedman susţine că SUA "au început procesul de creare a unei bariere împotriva Rusiei", declaraţia acestuia venind la puţin timp după cea a Victoriei Nuland: "Trebuie să instalăm centre de comandă la şase frontiere în jurul Ucrainei cât mai rapid posibil. NATO trebuie să devină vârful de lance care ne va permite să ne deplasam rapid la locurile conflictelor".

Aceste declaraţii intervin, potrivit fostului ministru al Muncii, pe fondul creşterii ofensivei Federaţiei Rusiei în estul Ucrainei şi al unor voci europene care cer ridicarea nivelului de sancţiuni impuse agresorului de la Răsărit. România participă, prin serviciile sale de informaţii, în calitate de naţiune-lider la Fondul de Sprijin pentru dezvoltarea capacităţii de apărare cibernetică a Ucrainei, creat prin participarea voluntară a ţărilor membre NATO. Într-un context mai larg, SUA intenţionează să instaleze elemente ale scutului anti-rachetă în România.

Între timp la Bucureşti...

În acest timp, la Bucureşti, izbucnesc două scandaluri succesive care vizează serviciile de informaţii. Primul îl are în prim plan chiar pe directorul SRI, care este nevoit să demisioneze, după o serie de atacuri stranii la judecători ai Curţii Constituţionale. Tema este sensibilă, în viziunea fostului consilier prezidenţial, pentru că priveşte pachetul de legi denumit generic "Big Brother", în care pot fi puse sub semnul întrebării anumite drepturi şi libertăţi individuale garantate de legea fundamentală.

"Judecătorii acuză presiuni din partea unor oameni din servicii şi din politică, iar acuzele lor sunt menţionate în treacăt chiar în ultimul raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe justiţie. Greu de înţeles comportamentul lipsit de diplomaţie al unui om care ne obişnuise cu discreţia şi limbajul ermetic-instituţional.

Şi mai greu de înţeles sunt mustrările publice adresate CCR chiar de omul care ştie cel mai bine cum sunt privite de partenerii noştri internaţionali burzuluielile politicienilor împotriva deciziilor forului suprem obligat să apere Constituţia. Pentru mine e chiar imposibil de înţeles cum însuşi directorul SRI, în acest context regional tulbure, provoacă un asemenea scandal în cel mai nepotrivit moment posibil", scrie Sebastian Lăzăroiu.

Un al doilea scandal este amorsat la doar câteva zile, de data asta dinspre zona politică, arată fostul consilier al preşedintelui Traian Băsescu, făcând referire la dezvăluirile incendiare ale Elenei Udrea din interviul acordat celor de la Hotnews, a doua zi după ce a fost plasată sub control judiciar în dosarul Microsoft.

"O doamnă parlamentar, pusă sub control judiciar de DNA, face confesiuni despre legături dubioase între oameni de afaceri, procurori, şefi de servicii şi politicieni. Dezvăluirile sună evident a ameninţări către cei care, spune doamna, stau în spatele anchetei ce o priveşte direct. Bani negri, influenţă media, întâlniri secrete, cam tot ce citim prin romanele de spionaj sau vedem în serialele House of Cards.

Acuzaţiile se îndreaptă mai ales spre fostul prim-adjunct al directorului SRI, acum şef interimar al serviciului. Poveştile ar trece poate neobservate, dacă nu am vorbi despre o doamnă care a stat mulţi ani în proximitatea puterii, în preajma preşedintelui său în executiv. Cu alte cuvinte, istoria sursei îi conferă acesteia şi credibilitate. Din nou, suntem atenţi la contextul regional în care apar aceste declaraţii şi admitem că ele pică foarte prost pentru structurile de securitate din România", remarcă Sebastian Lăzăroiu.

Responsabilitatea serviciilor şi a elitelor politice din România

"Oricum am da-o, tot trebuie să ajungem să vorbim despre responsabilitatea elitelor politice din România. Când ne dovedisem şi noi parteneri stabili, consecvenţi, când să devenim şi noi importanţi şi de încredere pentru aliaţii noştri, mai ales într-o situaţie tulbure, liderii politici regresează, ca un făcut, spre mize minore şi comportamente imature. Căci jocurile mici de la Bucureşti bat întotdeauna rolurile majore care ni se atribuie pe scena internaţională. Bârfa de budoar, împărţirea sferelor de influenţă, apărarea intereselor de clan sunt întotdeauna un drapel mai mare decât steagul UE sau NATO, sub care se încolonează politicienii români", a precizat fostul consilier.

Însă este evident că şi serviciile au partea lor de responsabilitate, a continuat acesta, adăugând că, deşi firul acţiunii lor pare mai coerent în raport cu valorile pe care le apără, tot se ridică numeroase semne de întrebare despre felul în care îşi construiesc relaţiile cu politicienii.

De câteva luni bune sunt semne că e nevoie de o resetare a conexiunilor dintre serviciile din informaţii şi lumea politică, iar aici Lăzăroiu a reamintit câteva episoade care au reverberat în viaţa publică: deconspirarea unui premier ca fost ofiţer acoperit, refuzul şefilor de servicii de a da această informaţie şefului statului, "acoperiţii" din presă, pregătirea candidaturii politice a unui şef de serviciu în timp ce se afla în funcţie, nominalizarea ca viitor premier a unui şef de serviciu, în plină campanie electorală, fără ca acesta să reacţioneze, controlul parlamentar slab asupra serviciilor de informaţii.

"În toate ţările democratice există legături între elita politică şi serviciile de informaţii sau între acestea din urmă şi oameni de afaceri. Pe lângă bugetele publice, serviciile folosesc, peste tot în lume, şi surse de finanţare oculte, justificate prin nevoia de a nu lăsa niciun fel de urme în operaţiunile lor. Dar aici apar linii de demarcaţie foarte clare. Dacă sursele de finanţare oculte ajung să căpuşeze banii publici sau să distorsioneze grav competiţia economică locală e momentul în care societatea trebuie să spună STOP. Dacă oamenii de afaceri, apropiaţi serviciilor, ajung să construiască adevărate cabale împreună cu politicieni şi jurnalişti pentru confiscarea statului, chiar serviciile trebuie să spună STOP", a afirmat Sebastian Lăzăroiu.

"Din fericire asta s-a întâmplat deja în România, dar nu sunt foarte convins că învăţăm din lecţiile trecutului sau că suntem capabili să controlăm fenomenul înainte ca el să ia amploare şi să provoace prejudicii de imagine", a subliniat fosul consilier prezidenţial.

Pentru a citi continuarea intraţi pe contributors.ro - aici

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.