Dosarul „baronului” de Mehedinţi. PDL şi PNL depun moţiune simplă pe tema implicării politicului în justiţie

Klaus Iohannis si Vasile Blaga.
Klaus Iohannis si Vasile Blaga. (Epoch Times Romania)

Preşedintele PDL Vasile Blaga a anunţat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că formaţiunea pe care o reprezintă, alături de PNL, va depune miercuri, la Camera Deputaţilor, o moţiune simplă prin care vor solicita explicaţii din partea ministrului Robert Cazanciuc cu privire la implicarea sa în cazul în care fostul preşedinte al CJ Mehedinţi, Adrian Duicu, este acuzat că a făcut trafic de influenţă chiar din biroul premierului. Blaga a adăugat că moţiunea va fi depusă în sesiune extraordinară şi a subliniat că Parlamentul trebuie să ştie exact ce a făcut premierul în cazul „baronului” de Mehedinţi.

"PDL şi PNL vor depune o moţiune simplă pe tema implicării politicului în justiţie în cazul Duicu. Îl vom chema pe domnul ministru al Justiţiei, Cazanciuc, să ne explice cum au stat lucrurile în cazul nominalizării doamnei Ponea, soţia fostului şef al IJP Mehedinţi, aflat în arest, pentru funcţia de procuror şef al secţiei judiciare a DNA. Rechizitoriul DNA arată clar că Victor Ponta şi PSD încearcă din răsputeri să politizeze instituţiile de aplicare a legii, Ministerul de Interne, Parchetul şi Ministerul Justiţiei", a declarat Vasile Blaga, citat de Mediafax.

La rândul său, preşedintele PNL Klaus Iohannis a precizat că "apariţia numelui premierului într-un dosar de trafic de influenţă reprezintă o situaţie foarte gravă. De aceea, cred cu tărie că instituţiile abilitate trebuie să clarifice urgent şi fără echivoc acest aspect".

Iohannis a subliniat că Victor Ponta „are datoria să clarifice imediat contextul discuţiilor sale cu Adrian Duicu pentru a nu exista nicio suspiciune care să planeze asupra sa”.

„Baronul” de Mehedinţi se află în arest preventiv din 4 aprilie, fiind acuzat de DNA că a făcut trafic de influenţă chiar în cabinetul prim-ministrului Victor Ponta din Palatul Victoria, unde i-ar fi cerut şefului Poliţiei, chestorul Petre Tobă, să-l menţină în funcţie şi să-l avanseze pe Constantin Ponea, şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mehedinţi, într-o structură de conducere din Ministerul Afacerilor Interne (MAI). În schimbul avansării, Ştefan Ponea i-a promis lui Duicu că îl va scăpa de dosarul de incompatibilitate de la Agenţia Naţională de Integritate. În timpul în care şeful IPJ făcea demersurile pentru dosarul lui Duicu, acesta din urmă acţiona pe linie de partid ca să obţină, pentru Ponea, promovările promise.

Din referatul procurorilor DNA reiese că Petre Tobă a fost chemat la Guvern de premierul Victor Ponta pentru a discuta cu Duicu, însă atât chestorul Tobă, cât şi premierul neagă acest lucru.

„Nu, nu l-am chemat niciodată să se întâlnească cu domnul Duicu şi de altfel domnul Tobă e un poliţist de mare valoare, prima dată a fost numit de Oprea şi a declarat adevărul atunci când a fost chemat de procurori”, a declarat premierului Ponta.

La data de 20 martie 2013, Adrian Duicu i-a solicitat lui Doru Dumitrescu, la acea dată adjunct al secretarului de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, şef al Departamentului de Ordine Publică în cadrul aceluiaşi minister, să discute cu Petre Tobă cu scopul de a fi promovat Ştefan Ponea, şeful IPD Mehedinţi la data faptelor, într-o funcţie de conducere în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Pe 11 iunie 2013, Duicu îi comunică lui Dumitrescu că intenţionează să meargă la premier: "Mă duc la premier dimineaţă şi o să-l pun şi pe premier să sune, că eu vreau să-l stabilizez pe acesta bine acia", se arată în referat.

Întrebat în instanţă despre mesajul pentru Doru Dumitrescu, Adrian Duicu a declarat că „nu ştie ce a vrut să zică”, scrie Evz.ro

Procurorii DNA susţin că pe 13 iunie 2013, Duicu s-a deplasat la Bucureşti, fără a fi însoţit însă de şeful de atunci al IPJ Mehedinţi. "Aici, de la cabinetul prim-ministrului, l-a sunat pe numitul Ponea Constantin Ştefan, transmiţându-i că la premier se află ministrul Afacerilor Interne (Radu Stroe - n.r.). Apoi, numitul Duicu Ioan-Adrian i-a transmis lui Ponea Constantin Ştefan un SMS, transmiţându-i că prim-ministrul l-a chemat pe Tobă Petre la Guvern. La solicitarea prim-ministrului, numitul Tobă Petre s-a prezentat la Guvern, prilej cu care aici s-a întâlnit cu numitul Duicu Ioan-Adrian, care i-a solicitat menţinerea temporară a numitului Ponea Constantin Ştefan în funcţia deţinută şi promovarea sa ulterioară în funcţia de director adjunct al Direcţiei Ordine Publică, solicitare cu care numitul Tobă Petre s-a arătat de acord", se arată în referatul procurorilor.

Procurorii arată că, în acest fel, Duicu i-a transmis lui Ponea că, în viitor, va obţine şi promovarea soţiei acestuia, Elisabeta Ponea, pe o funcţie de conducere în cadrul unei structuri la Parchetul din Bucureşti. Procurorii susţin că CV-ul Elisabetei Ponea ar fi trebuit să ajungă prin intermediul şefului de cancelarie al premierului chiar în mâinile acestuia din urmă.

În septembrie, ministrul Justiţiei Robert Cazanciuc ar fi trimis la CSM propunerea Elisabetei Ponea pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei Judiciare a DNA, se precizează în referatul DNA. Dovadă în acest sens este adresa trimisă de ministru către Consiliul Superior al Magistraturii, prin care dorea numirea soţiei fostului şef al Poliţiei din Mehedinţi la conducerea secţiei judiciare din cadrul DNA.

În ciuda acestor dovezi directe, Robert Cazanciuc a negat totul într-un răspuns la o solicitare făcută de postul de televiziune B1 TV, la începutul lunii aprilie. "Doamna procuror Elisabeta Ponea nu se regăseşte printre propunerile asumate de Ministerul Justiţiei în urma procedurii de consultare anterior arătate", a transmis Cazanciuc.

O solicitare asemănătoare a fost trimisă şi către Consiliul Superior al Magistraturii. Răspunsul a fost acelaşi.

Potrivit DNA, pe lângă avansarea în funcţie, Ponea a mai beneficiat de două terenuri concesionate de Primăria Orşova pe bani puţini tatălui său, în urma influenţei exercitate de şeful PSD Orşova, Constantin Popescu, la cererea lui Duicu, asupra Consiliul Local din oraş.