Donald Trump o nominalizează pe judecătoarea Amy Coney Barrett la Curtea Supremă
alte articole
Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a nominalizat-o pe judecătoarea Amy Coney Barrett la Curtea Supremă, a declarat preşedintele sâmbătă, într-un anunţ extrem de mult aşteptat.
După moartea judecătoarei Ruth Bader Ginsburg, de stânga, pe 18 septembrie, Partidul Democrat a început o campanie pentru a împiedica administraţia Trump să numească un nou judecător conservator la Curtea Supremă, inclusiv ameninţând cu un nou proces de demitere şi tulburări stradale. Democraţii americani au mers până într-acolo încât chiar au ameninţat că vor mări numărul judecătorilor la Curtea Supremă de la 9, câţi sunt în prezent, stârnind îngrijorări cu privire la faptul că doresc politizarea Curţii Supreme, şi nu respectarea literei Constituţiei.
Apelurile la tulburări sociale s-au materializat în demonstraţii în faţa reşedinţei lui Mitch McConnell, liderul republicanilor din Senat, unde deţine majoritatea, care a fost unul dintre personajele cheie care a rezistat presiunii din partea stângii.
Majoritatea juriştilor constituţionalişti pare a fi de părere că Trump a respectat procedurile de numire şi Constituţia, care îi permite să numească un judecător de Curte Supremă, indiferent în ce moment al mandatului său.
Barrett, în vârstă de 48 de ani, este un jurist constituţionalist şi de orientare conservatoare, fiind numită de Trump la Curtea de Apel în 2017.
Conducerea Senatului republican a promis că va continua cu un vot de confirmare înaintea alegerilor prezidenţiale din 3 noiembrie.
Republicanii au o majoritate de 53-47 în Senat şi doar doi senatori republicani se opun confirmării înainte de alegeri, astfel încât analiştii se aşteaptă ca democraţii să nu aibă şanse de a bloca numirea.
Dacă Barrett va fi confirmată, conservatorii vor domina masiv Curtea Supremă cu o majoritate de 6-3, modelând probabil peisajul juridic al SUA în următoarele decenii.
Sâmbătă, Trump a declarat că Senatul va începe probabil audierile cu privire la nominalizarea lui Barrett pe 12 octombrie şi se aşteaptă la un vot al Senatului înaintea alegerilor din 3 noiembrie.
„Va merge repede. Încercăm să o ducem la capăt înainte de alegeri. Deci va merge foarte repede", a spus el.
Dacă va fi confirmată, Barrett ar deveni şi cel mai tânăr judecător de Curte Supremă şi prima mamă cu copii de vârstă şcolară care va deveni judecător în forul suprem al Justiţiei americane, a remarcat Trump.
Profesor de drept la Universitatea Notre Dame (catolică), înainte de numirea sa în funcţia de judecător federal în 2017, este de aşteptat ca Barrett să energizeze dezbaterea pe probleme sociale precum drepturile privind portul armelor, avortul şi religia.
Democraţii au încercat să adune sprijin pentru campania împotriva numirii judecătorului de către Trump, afirmând că dacă aceasta va fi numită, reforma sănătăţii iniţiată de Barack Obama poate fi abrogată.
Sâmbătă, Barrett a spus că ea şi fostul judecător Antonin Scalia - mort în condiţii suspecte, care au stârnit vaste teorii conspiraţioniste - împărtăşesc aceeaşi „filozofie judiciară”. „Judecătorii trebuie să aplice legea aşa cum este scris. Judecătorii nu sunt factori politici”, a afirmat aceasta.
Barrett ar fi al treilea judecător de Curte Supremă numit de Trump.
„Miza pentru ţara noastră este incredibil de mare”, a declarat preşedintele. „Hotărârile pe care Curtea Supremă le va emite în următorii ani vor decide supravieţuirea celui de-al doilea amendament, libertatea noastră religioasă, siguranţa publică şi multe altele.”
Eseurile şi hotărârile anterioare ale lui Barrett indică modul în care ea se va pronunţa asupra unor aspecte definitorii. Ea a scris anul trecut un editorial controversat împotriva unei legi federale care interzice infractorilor, inclusiv celor care nu au comis infracţiuni violente, să deţină arme.
Barrett a argumentat, de asemenea, într-un alt editorial, în favoarea regulilor administraţiei Trump, care fac mai dificilă obţinerea unui card verde pentru persoanele care trăiesc din ajutor social.
În timp ce poziţia lui Barrett cu privire la drepturile la avort rămâne opacă, multe organizaţii anti-avort o văd ca pe o alegere foarte potrivită pentru răsturnarea unei hotărâri-reper a Curţii Supreme din 1973, care garantează dreptul la avort fără bariere guvernamentale excesive.