Dobriţoiu, într-o evaluare din 2010: Strategia de Apărare denotă superficialitate şi rea-voinţă
Corneliu Dobriţoiu sublinia, într-o evaluare a Strategiei Naţionale de Apărare, în 2010, că documentul prezidenţial denotă superficialitatea, mediocritatea şi reaua-voinţă cu care a fost abordat domeniului securităţii şi apărării naţionale.
În contextul disputei de luni de la Academia Română între ministrul apărării, Corneliu Dobriţoiu, şi consilierul prezidenţial Iulian Fota, PNL a dat publicităţii o evaluare a liberalului asupra Strategiei naţionale de apărare.
"Stilul confuz, incoerent si uşor autist al întregului document se datorează probabil incapacităţii de a armoniza propunerile instituţiilor care au colaborat la redactarea textului. Din această perspectivă, ar fi recomandabilă o amendare temeinică a acestei strategii în Parlamentul României înainte de adoptare sau retrimiterea acesteia către Preşedintele României pentru refacerea acesteia. Altfel, Parlamentul României va da girul pentru un act oficial, la fel de mediocru şi lipsit de viziune precum autorul acestuia", scria Dobriţoiu în evaluarea "Strategiei Naţionale pentru Apărare".
De asemenea, el puncta că "viziunea strategică menită să evalueze domeniul securităţii şi apărării se referă cu certitudine la o Românie virtuală şi nu la una afectată de o profundă criză economico-financiară, politică şi morală, atâta vreme cât acest demers pseudo-ştiintific nu coagulează eforturile executivului pentru depăşirea gravei situaţii economice şi sociale în care se zbate această ţară", mai nota ministrul Apărării.
Ministrul Apărării Naţionale susţinea în evaluarea făcută faptul că cei din "colectivul de elaborare al documentului, sub bagheta preşedintelui, omite să analizeze: ineficienţa exerciţiului guvernamental pentru combaterea crizei, amplificarea corupţiei la cote alarmante, efectele negative ale politizării excesive ale spaţiului guvernamental, antagonizarea fără precedent -cu excepţia perioadei staliniste- a categoriilor socio-preofesionale între ele, erodarea spiritului de corp social solidar al instituţiilor de forţă - prin reduceri salariale, subfinanţare cronică şi condamnarea pensionarilor acestora -, prăbuşirea sistemului de sănătate şi educaţie", se mai arată în evaluarea făcută de Dobriţoiu.
În acest context, Dobriţoiu susţinea că este îngrijorător derapajul de la valorile democratice prin identificarea presei ca vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale.
"Presa este prezentată ca un vector al unei iluzorii şi halucinante <>. Astfel, Strategia naţională de apărare - 2010, care ar trebui să ofere un spaţiu generos de inspiraţie pentru proiectarea strategiilor sectoriale, oferă direcţii confuze şi anti-democratice instituţiilor fragilului nostru stat de drept", se mai arătă în documentul elaborat de ministrul apărării.
În evaluarea realizată în 2010 privind Strategia de Apărare Naţională, ministrul Apărării susţinea că subcapitolul dedicat acţiunii externe şi interne, denotă o "slabă documentare şi o inactualizare flagrantă, devreme ce, în partea rezervată Uniunii Europene, este menţionată o politică ce nu mai există dupa intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona! E cazul să îi fie reamintit Preşedintelui României faptul că Politica de Securitate şi Apărare Comună a înlocuit vechea Politică Europeană de Securitate şi Apărare. Era de aşteptat de la un membru al Consiliului European să ştie că această instituţie a UE se ocupă, în prezent, inter alia de Politica de Securitate şi Apărare Comună", se mai arată în document.
În acest context, Dobriţoiu nota că documentul dovedeşte "ignoranţa evidentă" în materie de apărare europeană, apreciind că în conţinutul său nu se regăsesc menţionate cele două inovaţii importante aduse de Tratatul de la Lisabona în domeniul apărării şi securităţii UE, respectiv apărarea structurată permanentă şi clauza de apărare reciprocă.
"Despre expresia hilară din paragraful referitor la NATO conform careia “NATO a oferit Romaniei posibilitatea (…) să fie într-o strânsă relaţie de securitate, în acelaşi timp, cu aproape toate statele NATO şi UE” ce se poate spune? Ar fi necesar să beneficiem de eforturile conjugate al unui lingvist, unui logician dar şi al unui specialist în materie de geopolitică pentru a ne lămuri ce au vrut să spună autorii documentului. Sunt sigur că specialiştii de la Cotroceni cunosc faptul că, în conformitate cu Tratatul de la Washington şi cu Tratatul de la Lisabona, în cazul ambelor organizaţii functionează clauza de apărare reciprocă, care crează obligaţii juridice şi politice de apărare şi securitate între şi pentru toatele statele membre ale NATO şi UE. Poate că domnul preşedinte are vreo antipatie pentru unii din omologii săi şi atunci s-a considerat că trebuie sanctionaţi printr-un document de anvergură naţională, cu circulaţie internă", mai scria Dobriţoiu în evaluarea realizată.
El mai menţiona că subcapitolul referitor la resursele alocate securităţii naţionale, "care ar trebui sa fie unul dintre cele mai ample" este extrem de laconic. "Cu atât mai condamnabilă este înstrăinarea infrastructurii excedentare a instituţiilor care operează în domeniul securităţii, ordinii publice şi siguranţei naţionale către clientela politică. Infrastructura în exces ar trebui trecută în domeniul privat al statului şi administrarea instituţiilor respective pentru susţinerea financiară a nevoilor de achiziţii ale acestor instituţii pe termen mediu şi lung", mai afirma acesta în evaluarea Strategiei Naţionale de Apărare.
În documentul citat, Dobriţoiu mai susţinea că Strategia aduce şi o altă surpriză de proporţii. "Tendinţa de privatizare ale unor paliere ale securitatii nationale datorita, bat-o vina, <>, unde preşedintele şi co-autorii <>. Probabil se prefigurează ceva de tipul Blackwater, atâta timp cât Poliţia Română a pierdut încrederea preşedintelui. Atunci, ar fi bine să notăm ca mercenariatul de mai sus a fost utilizat în spaţiile de securitate externe critice, post-conflict, pentru a limita vulnerabilităţile, şi, implicit, pierderile în randul forţelor americane, chiar dacă sunt rezerve serioase asupra legalităţii şi moralităţii", susţinea actualul ministru al Apărării.
