Dinu Patriciu a fost achitat în dosarul Rompetrol. Procurorii ceruseră 20 de ani de închisoare

UPDATE "Eu m-am ştiut întotdeauna nevinovat şi, de aceea, mi se pare normal ceea ce s-a întâmplat astăzi. S-ar putea să existe un recurs, dar eu cred că banii contribuabililor ar putea fi folosiţi mai bine", a declarat Patriciu, după aflarea deciziei instanţei.

El a spus că şi la recurs ar trebui menţinută decizia de achitare: "Cu siguranţă, pentru că mă ştiu absolut nevinovat şi eu, şi toţi ceilalţi".

Avocatul lui Dinu Patriciu, Ovidiu Buduşan, a declarat că achitarea este o soluţie care putea fi anticipată, fiind prefigurată de hotărâri anterioare în acest caz.

***

Omul de afaceri Dinu Patriciu a fost achitat în dosarul Rompetrol, în care procurorii au cerut pedeapsa maximă, de 20 de ani de închisoare, pentru infracţiuni printre care delapidare, spălare de bani şi manipularea pieţei. Alături de Patriciu, au mai fost achitaţi şi ceilalţi 11 inculpaţi din dosar, printre care Sorin Roşca Stănescu, Sorin Pantiş şi Gabriela Anghelache.

Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă şi a fost luată după două amânări succesive, pe 2 şi 20 august.

Judecarea dosarului Rompetrol s-a încheiat pe 18 iulie, iar instanţa a stabilit atunci că decizia va fi pronunţată pe 2 august, apoi a amânat-o pe 20 august, după care s-a stabilit termenul de 28 august.

La termenele anterioare, se anunţase că Patriciu riscă 20 de ani de închisoare pentru iniţierea unui grup de crimă organizată, spălare de bani în formă agravantă, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, înşelăciune, delapidare, divulgare de informaţii cu caracter privilegiat şi manipularea pieţei de capital.

Istoricul dosarului

Procesul a început în 2006, iar procurorul a cerut, la ultima şedinţă de judecată, pe 18 iulie 2012, pedepse maxime pentru Dinu Patriciu şi Alexandru Bucşă, în timp ce pentru ceilalţi inculpaţi a solicitat pedepse orientate spre minimum.

În noiembrie 2011, după reluarea procesului la un an de la suspendare, Tribunalul Bucureşti a stabilit că niciuna dintre acuzaţii nu s-a prescris, aşa cum susţineau avocaţii. Suspendarea a avut loc deoarece Curtea Constituţională a fost sesizată cu o excepţie de neconstituţionalitate.

Faptele cercetate în dosar

Urmărirea penală în dosarul Rompetrol a fost finalizată în septembrie 2006, respectiv partea referitoare la creanţa Libia şi manipularea pieţei de capital. Tot atunci, a fost trimis în judecată Dinu Patriciu pentru şapte capete de acuzare: iniţierea unui grup de crimă organizată, spălare de bani în formă agravantă, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, înşelăciune, delapidare, divulgare de informaţii cu caracter privilegiat şi manipularea pieţei de capital.

Alături de el, au mai fost trimişi în judecată alţi 11 cetăţeni, printre care patru reprezentanţi ai Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM): Gabriela Anghelache - preşedinte, Paul Miclăuş - vicepreşedinte, Victor Eros - membru şi Elena Albu - şefa Corpului de control din CNVM.

Fostul ministru PNL al comunicaţiilor, Sorin Pantiş, este acuzat de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care ar fi putut da semnale false sau care ar fi putut induce în eroare participanţii la piaţa de capital în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare.

Alexandru Bucşă, vicepreşedinte The Rompetrol Group Olanda, este judecat pentru complicitate la delapidare pentru că, în calitate de administrator şi director economic la SC Rompetrol SA l-ar fi ajutat pe Dinu Patriciu să îşi însuşească, în cursul anului 2001, suma de 85 milioane dolari rezultată din Acordul EPSA şi cuvenită bugetului de stat, sumă pe care a traficat-o în interesul Rompetrol Internaţional Ltd şi The Rompetrol Group BVB Olanda. De asemenea, el este acuzat şi de complicitate la spălarea de bani pentru că, în aceeaşi perioadă, l-ar fi ajutat pe omul de afaceri Dinu Patriciu să transfere în mod succesiv fondurile Rompetrol SA, în suma de 15 milioane dolari, pe care le administra în baza Acordului EPSA, cu intenţia de a ascunde şi disimula originea ilicită a acestora.

Petrică Gramă, fost director al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din cadrul Ministerului Finanţelor Publice este acuzat de complicitate la delapidare pentru că l-ar fi ajutat pe Dinu Patriciu, care avea calitatea de administrator la SC Rompetrol SA, să-şi însuşească suma de 85 milioane dolari rezultată din Acordul EPSA şi cuvenită bugetului de stat şi pe care ar fi traficat-o ulterior în interesul Rompetrol Internaţional Ltd şi The Rompetrol Group BVB Olanda. Şi el este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Cerasela Rus, agent de servicii de investiţii financiare şi trader la SSIF Alpfa Finance, a fost acuzată de complicitate la manipularea pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multora instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial. De asemenea, mai este acuzată şi de sprijinirea unui grup infracţional organizat.

Sorin Roşca Stănescu a fost acuzat de utilizare de informaţii privilegiate şi aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

Florin Iulian Aldea, agent de servicii de investiţii financiare, reprezentant al SSIF Alpfa Finance, a fost acuzat de complicitate la săvârşirea infracţiunii de manipulare a pieţei şi complicitate la spălare de bani.