Din anatomia "războiului hibrid" rusesc împotriva Occidentului: Jucării sexuale şi produse cosmetice explozive

Cosmetice false, perne de masaj şi jucării sexuale, explozibili artizanali rudimentari, un rus cunoscut sub numele de Warrior, şi un cuvânt de cod - Mary -, acestea sunt câteva dintre elementele-cheie ale unui presupus complot de sabotaj condus de ruşi care a dus la detonarea a trei colete la depozite de curierat din Marea Britanie, Germania şi Polonia vara trecută, a declarat pentru Reuters o persoană la curent cu ancheta poloneză.

Pernele, ambalate în coletele cu produse cosmetice şi jucării sexuale, conţineau dispozitive incendiare artizanale ascunse, alcătuite dintr-un cocktail de substanţe chimice, inclusiv magneziu foarte reactiv, potrivit persoanei familiarizate cu cazul, care a furnizat cea mai detaliată descriere de până acum a presupusului complot.

Substanţele chimice au fost aprinse de detonatoare temporizate adaptate de la gadgeturi electronice chinezeşti ieftine utilizate pentru a urmări obiecte precum cheile pierdute, efectul fiind potenţat de tuburile a ceea ce părea a fi produse cosmetice, dar care conţineau de fapt un gel din compuşi inflamabili, inclusiv nitrometan, potrivit sursei.

„Procedurile în acest caz se referă la activităţi infracţionale inspirate de GRU [agenţia rusă de informaţii militare externe - n.n.] din Rusia”, a declarat această persoană.

Reuters a precizat că relatează pentru prima dată detaliile anchetei, bazându-se pe declaraţia furnizată de sursa apropiată de cazul polonez, precum şi pe interviuri cu mai mult de 10 oficiali europeni din domeniul securităţii. Descoperirile oferă o perspectivă rară asupra modului în care campaniile de sabotaj se desfăşoară pe teren.

Şefii europeni din domeniul securităţii au făcut publice incendiile de colete în octombrie, descriindu-le ca parte a unui "război hibrid" purtat de Rusia pentru a destabiliza funcţionarea ţărilor care sprijină Ucraina, implicând tactici precum incendierea şi atacurile cibernetice.

Aceştia au afirmat că pachetele - care au luat foc în depozite, provocând incendii, dar fără să rănească pe nimeni - au fost un simulacru pentru un viitor complot rusesc de detonare a unor pachete similare în aer pe zboruri cargo către Statele Unite şi Canada.

„Odată cu războiul din Ucraina, aceste atacuri s-au intensificat, au devenit mai frecvente. Desigur, acest lucru reprezintă un risc pentru oameni, pentru cetăţenii din întreaga Uniune Europeană”, a declarat Nicu Popescu, viceprim-ministru şi ministru de Externe al Republicii Moldova până la începutul anului trecut, în prezent distins expert în politici publice în cadrul think-tank-ului European Council on Foreign Relations.

Ca de obicei, Moscova respinge acuzaţiile

Kremlinul a respins acuzaţia că Rusia ar avea vreo contribuţie privind incendiile.

„Nu ştim nimic despre asta. Nu excludem faptul că acestea sunt doar alte ştiri false sau o manifestare a rusofobiei oarbe”, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.

Kremlinul a declarat că acuzaţiile europene privind o campanie rusească de sabotaj sau hibridă sunt complet nefondate.

GRU nu a răspuns la o cerere de comentarii.

Detonările pachetelor au avut loc la 19, 20 şi 21 iulie în oraşul britanic Birmingham, Leipzig din Germania şi în apropierea capitalei poloneze Varşovia.

Doi oficiali din domeniul securităţii din UE care au cunoştinţă de presupusele atacuri, care au solicitat anonimatul pentru a discuta informaţii sensibile, au declarat că celula poloneză este tipică pentru metodele serviciilor secrete ruse. Responsabilii ruşi recrutează adesea infractori locali pentru punerea în aplicare a planurilor lor, au adăugat oficialii, dându-le instrucţiuni de bază prin Telegram şi plătind fiecărui agent până la câteva mii de euro pe misiune.

Ingredientele şi aprinzătoarele detaliate în acest caz sunt disponibile pe scară largă în magazinele care vând produse precum îngrăşăminte şi articole pirotehnice, a declarat Jaroslaw Stelmach, fost specialist în dezamorsarea bombelor care conduce Safety Project, o firmă de consultanţă ce oferă, printre altele, consultanţă privind securitatea clădirilor publice.

Deşi dispozitivele mici şi rudimentare ar putea provoca doar un incendiu mic, acestea ar putea fi dificil de detectat, a declarat el.

„Aceasta este o metodă extrem de ieftină, foarte eficientă şi anonimă de a produce dispozitive explozive”, a adăugat el.

Cazul procuraturii poloneze se bazează pe mărturiile a cel puţin cinci presupuşi membri ai presupusei celule de sabotaj, precum şi pe concluziile clasificate ale serviciilor de securitate, potrivit persoanei care cunoaşte ancheta.

Biroul procurorului naţional a declarat pentru Reuters că anchetatorii au confiscat, de asemenea, un al patrulea colet care nu a explodat la un depozit din Varşovia, permiţându-le să examineze conţinutul intact.

Anchetatorii polonezi susţin că un ucrainean pe nume Vladislav D., care locuia în sudul Poloniei, a jucat un rol-cheie în simularea europeană, acţionând conform instrucţiunilor pe care le-a primit pe Telegram de la un responsabil GRU pe care îl cunoştea doar ca „Războinicul”, a declarat sursa.

Legislaţia poloneză nu permite dezvăluirea publică a numelor de familie ale persoanelor care fac obiectul unor acuzaţii penale. Cu toate acestea, numele complet al suspectului - Vladislav Derkavets - a fost dezvăluit public într-un proces conex din Bosnia, unde nu există restricţii de identificare, în care un alt presupus membru al presupusului complot al coletelor risca extrădarea în Polonia.

La 18 iulie, Vladislav a condus un Opel Astra de la domiciliul său din Katowice, peste graniţă, până în oraşul lituanian Kaunas, de unde a luat mai mult de 10 articole din portbagajul unei maşini parcate, potrivit persoanei apropiate de cazul procuraturii poloneze.

Tânărul de 27 de ani a continuat drumul până în capitala Lituaniei, Vilnius, unde a împachetat patru pachete, fiecare cu o pernă, plus câteva tuburi de cosmetice şi jucării sexuale. Înainte de a le sigila, el a apăsat două butoane pentru a activa mecanismele de detonare preselectate, potrivit sursei care a declarat că gadgeturile erau de tipul celor care permiteau utilizatorilor să seteze timpii de declanşare înainte de la câteva secunde la luni.

La 19 iulie, el a predat coletele unui bărbat într-un parc din Vilnius, care a folosit cuvântul de cod „Mary”, a declarat persoana. Pachetele au fost expediate în aceeaşi zi din oraş, au adăugat aceştia.

Vladislav a fost arestat în Polonia la începutul lunii august şi acuzat de comiterea de acte teroriste în numele serviciilor secrete ruse. În ianuarie, un tribunal din Varşovia i-a prelungit detenţia în apropierea capitalei până în luna mai, în timp ce ancheta continuă.

Vladislav nu a putut fi contactat, fiind în detenţie, iar avocatul său din oficiu a declarat că nu poate face niciun comentariu, dat fiind faptul că nu cunoaşte detaliile anchetei, care se află în fază preliminară.

Biroul procurorului naţional a declarat că suspectul a negat ambele acuzaţii care i se aduc, inclusiv faptul că a lucrat pentru o agenţie de informaţii străină, şi a oferit „explicaţii ample” pentru acţiunile sale, pe care biroul a declarat că nu le poate dezvălui din cauza confidenţialităţii anchetei.

Când a fost interogat după arestarea sa, Vladislav le-a spus anchetatorilor că a fost prezentat lui Warrior de către un prieten şi că au comunicat doar prin Telegram, a declarat sursa familiarizată cu ancheta.

Procurorii polonezi acuză un alt bărbat, Alexander B, în vârstă de 44 de ani, că a făcut parte din aceeaşi celulă poloneză ca Vladislav. Sarcina acestuia, spun ei, era să pregătească terenul pentru ţintirea avioanelor cargo cu destinaţia America de Nord, organizând trimiterea de pachete cu adidaşi şi haine de la Varşovia la Washington şi Ottawa pentru a aduna informaţii despre metodele de procesare a coletelor şi calendarul acestora.

Alexander a fost suspectul pe care autorităţile poloneze au încercat să îl extrădeze din Bosnia şi al cărui nume a fost făcut public în întregime - Alexander Bezrukavyi -, cetăţean rus din Rostov-pe-Don. În ianuarie, acesta a declarat în cadrul unei audieri în capitala Bosniei, Sarajevo, că nu a participat la niciun complot care să vizeze depozite sau avioane de marfă şi că nu avea cunoştinţă de acest lucru.

Bezrukavyi a fost extrădat în Polonia în februarie. El a negat acuzaţiile formulate împotriva sa, inclusiv faptul că a lucrat pentru o agenţie de informaţii străină, potrivit persoanei familiarizate cu ancheta poloneză.